Franţa şi aliaţii săi europeni şi canadian se retrag coordonat din Mali, din operaţunile Barkhane şi Takuba, din cauza unei degradări a relaţiilor cu junta de la Bamako

Franţa şi partenerii săi europeni şi canadian au anunţat joi că se retrag din Mali, din operaţiunile antijihadiste Barkhane şi Takuba, din cauza unei degradări a relaţiilor cu junta de la Bamako, relatează AFP.

”Condiţiile politice, operaţionale şi juridice nu se mai întrunesc”, iar ţările partenere au decis o ”retragere coordonată” din Mali, dând totodată asigurări că ”vor să rămână angajate în regiunea” Sahel, devastată de o contagiune jihadistă, şi ”să-şi extindă susţinerea ţărilor vecine de la Golful Guineei şi din Africa de Vest”, anunţă ele într-o declaraţie comună.

”Parametrii” acestei reorganizări urmează să fie stabiliţi ”până în iunie 2022”, în vederea ”avansării păcii şi prosperităţii în Africa”, subliniază preşedintele Consiliului European Charles Michel.

Emmanuel Macron a subliniat joi, într-o conferinţă de presă, la Palatul Élysée, atacând junta militară care se află la putere în Mali, că ”lupta împotriva terorismului nu poate justfica orice, ea nu trebuie să se transforme, sub pretextul de a fi o prioritate absolută, în exerciţiul păstrării pe termen nederminat al puterii”.

"We cannot remain militarily engaged alongside de-facto authorities whose strategy and hidden aims we do not share"

French President Emmanuel Macron announces troops are to leave Mali after nine yearshttps://t.co/z6J8kK9EoL pic.twitter.com/kjzJOJM2EP

— BBC News (World) (@BBCWorld) February 17, 2022

”Nu putem rămâne angajaţi militar alături de autorităţile de facto, cu care nu împărtăşim nici strategia şi nici obiectivele”, a justificat şeful statului francez.

”Franţa nu-i uită pe niciunul dintre cei 53 de militari morţi, niciuna dintre familile afectate şi nici pe răniţi”, a declarat el.

Ea va menţine un rol de ”susţinere” şi de ”partener”, a dat el asigurări.

Emmanuel Macron a respins, totodată, acuzaţii ale unui eşec.

În ceea ce priveşte societatea privată paramilitară rusă Wagner, el a apreciat că Mali este ”liber să-şi strucureze relaţiile militare cu Rusia”, în pofida faptului că ”angajează mercenari veniţi să-şi securizeze interesele economice”.

”Noi am început să închidem baze în nordul (Mali), vom închide în mod treptat totul, într-un exerciţiu care va dura patru până la şase luni”, a anunţat Emmanuel Macron.

DUBLĂ LOVITURĂ DE STAT

Franţa este prezentă militar în Mali din 2013, o ţară pradă a unor grupări jihadiste care acţionează, de asemenea, în alte ţări saheliene.

Parisul a intervenit militar cu scopul de a opri grupări islamiste radicale care ameninţă Bamako şi a pus apoi pe picioare o vastă operaţiune antijihadistă ragională - Barkhane -, în cadrul cărea a desfăşurat mii de militari în lupta împotriva unor filiale locale ale Al-Qaida şi Statului Islamic (SI).

Însă, în pofida unor victorii tactice, statul Mali şi forţele sale armate nu au câştigat niciodată cu adevărat terenul pierdut.

Un factor agravant a fost că Guvernul din Mali a fost răsturnat de la putere într-o dublă lovitură de stat, în 2020 şi în 2021, instalând la conducere o juntă care refuză să organizeze alegeri timp de câţiva ani şi care exploatează un sentiment antifrancez, tot mai puternic în regiune.

Autorităţile din Mali, sacţionate de state vest-africane, denunţă prezenţa militară occidentală pe teritoriul ţării şi recurg, acuză europenii, la mercenari ruşi din societatea Wagner.

Aproximativ 25.000 de oameni sunt desfăşuraţi în prezent în Sahel, inclusiv aproximativ 4.300 de francezi (2.400 în Mali, în cadrul Barkhane), precizează Palatul Élysée.

Mali a primit, de asemenea, 15.000 de militari ONU, în cadrul misiunii MINUSMA, al cărei viitor este în suspans, deoarece se sprijinea pe o largă susţinere din partea Barkhane.

”VID” SECURITAR

Mali se afla în centrul dispozitivului antiterorist francez şi european în Sahel.

Emmanuel Macron a anunţat deja, în vara lui 2021, o reducere a trupelor franceze, în favoarea unui dispozitiv regional mai puţin vizibil, însă această retragere forţată franceză obligă Parisul să accelereze o reorganizare în alte ţări din regiune ameninţate de contagiunea jihadstă, mai ales la Golful Guineea.

”Considerăm că lupta împotriva terorismului este esenţială în Mali, Burkina Faso, Niger şi ţăride coastă”, a dat asigurări miercuri, la RFI, preşedintele Coastei de Fildeş, Alassane Ouattara.

”Plecarea Barkhane şi (grupului de Forţe speciale europene) Takuba creează un vid. Vom fi obligaţi să cumpărărm arme, să avem o mai mare profesionalizare, dar este şi datoria noastră. Armatele naţionale trebuie să rezolve problemele pe teritoriile noastre naţionale, iar aceasta este filosifia noastră”, a adăugat el.

”Avem nevoie să ne reinventăm parteneriatul militar cu aceste ţări”, sublinia marţi preşedinţia franceză.

”Nu este vorba despre mutarea a ceea ce am făcut în Mali în altă parte, ci despre consolidarea a ceea ce am făcut în Niger şi de o susţinere mai mare a flancului de sud”, insista Palatul Élysée.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.