Statele Unite, europenii şi Organizaţia Naţiunilor Unite au condamnat, duminică, cu fermitate bombardamentele ruseşti care s-au soldat cu cel puţin 34 de morţi în oraşul Sumî, din nord-estul Ucrainei, în plină negociere diplomatică pentru un armistiţiu.
„Cred că este teribil. Şi mi s-a spus că au făcut o greşeală. Dar cred că este un lucru oribil”, a declarat preşedintele american Donald Trump reporterilor la bordul avionului său prezidenţial, Air Force One, în cursul serii de duminică.
Acest atac, care a avut loc la două zile după vizita unui înalt oficial american în Rusia, este cel mai mortal atac asupra unei zone civile de luni de zile în Ucraina şi mai ales de la reluarea contactelor între Washington şi Moscova la mijlocul lunii februarie.
Atacul de la Sumî este un „memento brutal” al imperativului de a negocia pentru a pune capăt „acestui război teribil”, a declarat Casa Albă, prin purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, Brian Hughes.
La Sumî, salvatorii ucraineni au declarat că Moscova a lovit centrul oraşului duminică dimineaţa cu rachete „când erau mulţi oameni pe stradă”.
Potrivit acestei surse, la ora 18:00 (15:00 GMT), ultimul bilanţ era de cel puţin 34 de morţi, dintre care doi copii, şi 117 răniţi, dintre care 15 copii.
De la respingerea în mare măsură a unei incursiuni ucrainene pe teritoriul său în regiunea Kursk, Rusia exercită o presiune tot mai mare asupra regiunilor ucrainene învecinate Sumî şi Harkov.
Potrivit Kievului, ofensivele Moscovei vizează crearea unor zone tampon pentru a preveni noi incursiuni ucrainene în Rusia.
Bombardamentul a atras condamnarea emisarului american pentru Ucraina, Keith Kellogg, care a denunţat pe X o lovitură „inacceptabilă” care „depăşeşte limitele decenţei”. Şeful diplomaţiei americane, Marco Rubio, a calificat atacul drept „oribil”.
„Aceasta este o crimă de război gravă, deliberată şi dorită”, a denunţat viitorul cancelar german, Friedrich Merz. „Iată ce le face Putin celor care discută cu el o încetare a focului”, a adăugat el.
Cancelarul german în exerciţiu Olaf Scholz a condamnat un „atac barbar”, în timp ce premierul italian Giorgia Meloni a deplâns o lovitură „oribilă şi laşă” care „contrazice orice angajament real pentru pace”.
„Toată lumea ştie că doar Rusia a vrut acest război. Astăzi, este clar că Rusia este singura care alege să îl continue”, a condamnat preşedintele francez Emmanuel Macron, făcând apel la «măsuri ferme» pentru a impune un armistiţiu Moscovei.
Premierul britanic Keir Starmer s-a declarat „îngrozit”, iar secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a afirmat că este „şocat”.
Rusia a lansat invazia pe scară largă împotriva Ucrainei în februarie 2022 şi ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, în est şi sud. Deşi trupele ruse înaintează lent în est, conflictul este dominat în prezent de atacuri cu rachete şi drone.
Ministerul rus al Apărării a declarat sâmbătă că Ucraina ar fi efectuat cinci atacuri asupra infrastructurii energetice din Rusia, în ziua precedentă, încălcând un moratoriu intermediat de SUA.
Luna trecută, cele două părţi au convenit să evite atacurile asupra instalaţiilor energetice, însă ambele s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
