Statele Unite au părăsit Afganistanul cu o zi înaintea termenului-limită, în noaptea de luni spre marţi, când ultimul avion de tip C-17 aparţinând armatei americane a decolat de pe pista aeroportului din Kabul şi a lăsat ţara pe mâna fundamentaliştilor talibani care, în august, au preluat controlul asupra regiunii în doar câteva săptămâni, relatează AFP, care prezintă o cronologie a celor 20 de ani de prezenţă americană în această ţară.
Această plecare marchează totodată sfârşitul unui război de 20 de ani, lansat în 2001 şi care a costat viaţa aproape 2.500 de militari. Ţara era condusă atunci de către o coaliţie internaţională, al cărei obiectiv era izgonirea organizaţiei teroriste Al-Qaida.
2001: ”ENDURIN FREEDOM” ŞI CĂDEREA TALIBANILOR
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
La 7 octombrie, la doar câteva zile după atentatele de la 11 septembrie 2001, soldate cu 3.000 de morţi, preşedintele George W. Bush lansează Operaţiunea "Enduring Freedom" în Afganistan.
Regimul fundamentalist taliban, care conducea ţara din 1996, îl găzduia pe Osama ben Laden şi mişcarea acestuia, Al-Qaida, care a comis atentatele. În câteva săptămâni, talibanii sunt răsturnaţi de la putere.
2003: CONFLICTUL UITAT
Câţiva ani mai târziu, atenţia Statelor Unite este deturnată de la Afganistan, iar forţele americane invadează Irakul, în 2003.
Talibanii şi alte grupări islamiste se regrupează în bastioanelor din sudul şi estul Afganistanului, de unde pot pot ajunge cu uşurinţă în baze din zone tribale pakistaneze. Ei lansează o insurecţie.
În 2008, preşdintele Bush decide să trimită întăriri.
2009: UN VÂRF DE 100.000 DE MILITARI
La sfârşitul acestui an, Barack Obama, ales la Casa Albă după ce a făcut o campanie pe tema sfârşitului războaielor din Irak şi Afganistan, amplifică masiv desfăşurarea militarilor americani. El anunţă trimiterea a 30.000 de militari suplimentari şi afirmă că trupele americane încep să se retragă după 18 luni.
La jumătatea lui 2011, peste 150.000 de militari străini sunt prezenţi în Afganistan, dintre care 100.000 sunt americani.
Osama ben Laden este ucis la 2 mai 2011, într-o operaţiune a forţelor speciale americane, în Pakistan.
2014: SFÂRŞITUL OPERAŢIUNILOR DE LUPTĂ
La 31 decembrie 2014, NATO pune capăt misiunii sale de luptă în Afganistan, unde mai rămân 12.500 de militari străini, inclusiv 9.800 americani, pentru a forma trupele afgane şi a efectua operaţiuni antiteroriste.
Nivelul securităţii se degradează pe măsură ce insurecţia talibanilor se extinde.
Gruparea Statul Islamic (SI) devine, de asemenea, activă în Afganistan în 2015.
2017: DESFĂŞURAREA UNOR ÎNTĂRIRI AMERICANE
Proaspăt ales, preşedintele Donald Trump abandonează în august 2017 orice calendar al retragerii şitrimite mii de militari suplimentari.
În primăvară, forţele americane lansează cea mai puternică bombă convenţională pe care o deţin împotriva unei reţele de tuneluri şi de grote folosite de către SI în est, omorând 96 de jihadişti.
În pofida desfăşurării, la mijloocul lui noiembrie, a unor noiîntăriri americane, atacuri sângeroase ale insurgenţilor se intenfifică, iar Statele Unite îşi multiplică, la rândul lor, atacurile aeriene împotriva rebelilor.
2018-2020: NEGOCIERI ŞI ACORD CU TALIBANII
La jumătatea lui 2018, reprezentanţi ai Washingtonului încep negocieri discrete cu talibanii, la Doha, în vederea unei reduceri a prezenţeimilitare americane.
În schimb, Statele Unite cer rebelilor să nu lase ţara să devină un refugiu al grupărilor jihadiste.
Negocierile se întrerup în mai multe rânduri, în urma unor atacuri împotriva trupelor americane.
La 29 februarie 2020, la Doha, Statele Unite semnează un acord istoric cu talibanii, care prevede retragerea tuturor militarilor străini până la 1 mai 2021, în schimbul unor garanţii în domeniul securităţii şi deschiderii unor negocieri directe între insurgenţi şi autorităţile de la Kabul.
Negocieri interafgane încep la 12 septembrie, la Doha, însă violenţele se intensifică în Afganistan, iar negocierile ajung într-un punct mort.
2021: RETRAGEREA TRUPELOR STRĂINE ŞI ÎNTOARCEREA TALIBANILOR LA PUTERE
La jumătatea lui ianuarie 2021, Pentagonul anunţă că efectivele armatei americane în Afganistan s-au redus la 2.500 de oameni.
La 14 aprilie, noul preşedinte american Joe Biden amână la 11 septembrie data-limită a retragerii.
La sfârşitul lui aprilie, NATO începe retragerea ”coordonată” a contingentelor din Misiunea sa ”Resolute Support”, implicând 9.600 de militari.
Data de 1 mai marchează plecarea unor militari americani şi a 16.000 de subcontractori civili.
Zeci de districte afgane cad apoi pe mâna talibanilor, alimentând temeri cu privire la faptul că forţele guvernamentale afgane pot fi copleşite de către insurgenţi.
Joe Biden anunţă, la 8 iulie, că retragerea americană ”se va încheia la 31 august”.
A doua zi, talibanii afirmă că deţin controlul asupra a 85% din teritoriul afgan, un procent contestat de către Guvern.
La 15 august, talibanii intră în Kabul fără să li se opună vreo rezistenţă. Preşedintele Ashraf Ghani, care a părăsit deja ţara, recunoaşte că ”talibanii au câştigat”.
În noaptea de 30 spre 31 august, ultimul avion de transport militar american decolează de la Kabul şi lasăţara pe mâna talibanilor, la capărul celui mai lung război din istoria Statelor Unite.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
