Miniştrii Uniunii Europene au căutat joi modalităţi de a reduce imigraţia ilegală şi de a trimite mai multe persoane în ţări terţe, în condiţiile în care se constată o intensificare a valului de migranţi comparativ cu nivelul scăzut din timpul pandemiei, un fenomen ce readuce în discuţie idei controversate precum garduri la frontieră şi centre de azil în afara Europei, relatează Reuters.
Agenţia UE pentru frontiere, Frontex, a raportat aproximativ 330.000 de sosiri neautorizate anul trecut, cel mai mare număr din 2016, o creştere puternică înregistrându-se pe ruta Balcanilor de Vest.
"Avem o creştere uriaşă a sosirilor ilegale de migranţi", a recunoscut comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în cadrul discuţiilor pe care le au la Stockholm cei 27 de miniştri de interne şi ai migraţiei din UE. "Avem o rată de respingere foarte scăzută şi cred că în această privinţă putem face progrese semnificative", a adăugat comisarul.
Danemarca, Olanda şi Letonia s-au numărat printre ţările care au cerut să fie impuse vize şi să se acorde în acelaşi timp ajutor pentru dezvoltare pentru cele aproximativ 20 de ţări - inclusiv Irak şi Senegal - despre care UE consideră că nu cooperează pentru a-şi repatria cetăţenii care nu au dreptul de a rămâne în Europa.
Anul trecut, doar o cincime dintre aceste persoane au fost trimise înapoi, un alt obstacol fiind reprezentat de resursele insuficiente şi de coordonarea insuficientă din partea UE, potrivit executivului blocului comunitar.
Aceste discuţii informale la nivel de miniştri au loc înaintea summitului extraordinar al UE din 9-10 februarie care ar urma, de asemenea, să se concentreze pe aceste teme.
Imigraţia este un subiect extrem de sensibil din punct de vedere politic în cadrul blocului, unde ţările membre sunt foarte divizate cu privire la modul în care să-şi împartă sarcinile în materie de azil, notează Reuters. Subiectul a devenit extrem de tensionat de când peste un milion de persoane au traversat Mediterana, în 2015, în scene haotice şi soldate cu morţi care au surprins blocul european cu garda jos, i-au copleşit capacităţile de cazare şi securitate şi au alimentat sentimentele anti-imigraţie.
În contextul în care oamenii au început să călătorească din nou, după pandemie de COVID, dezbaterea revine în prim-plan, la fel ca şi unele propuneri respinse în trecut ca fiind inadmisibile.
Danemarca a purtat discuţii cu Rwanda pentru a se ocupa de solicitanţii de azil din Africa de Est, în timp ce alte ţări din UE au solicitat fonduri pentru un gard la graniţa dintre Bulgaria, membră a UE, şi Turcia - ambele idei fiind considerate până acum tabu.
"Lucrăm în continuare pentru a face acest lucru de preferinţă în colaborare cu alte ţări europene, dar, în ultimă instanţă, vom face acest lucru singuri, în cadrul unei cooperări între Danemarca şi, de exemplu, Rwanda", a declarat joi ministrul danez al imigraţiei, Kaare Dybvad.
La rândul său, ministrul olandez Eric van der Burg a declarat că este deschis la ideea unei finanţări din partea UE pentru garduri la frontieră.
Comisarul Ylva Johansson a părut să respingă însă această idee, spunând: "Dacă cheltuim bani pe ziduri şi garduri, nu vor mai fi bani pentru alte lucruri".
În timp ce unele ţări ale UE protestează faţă de migraţia ilegală dinspre Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, care cuprinde adesea persoane de religie musulmană, Germania încearcă să îşi deschidă piaţa muncii pentru lucrătorii atât de necesari din afara blocului. "Dorim să încheiem acorduri de migraţie cu unele ţări, în special cu ţările din Africa de Nord, care să permită o rută legală către Germania, dar care să includă şi reveniri funcţionale în aceste ţări", a declarat la Stockholm ministrul de interne Nancy Faeser.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
