China a eradicat malaria (paludismul) după 70 de ani de luptă împotriva acestei boli transmise de către un ţânţar, după ce a înregistrat 30 de milioane de cazuri pe an în anii '40 şi nu a mai anunţat niciun caz indigen în ultimii patru ani, anunţă miercuri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează AFP.
”Felicităm poporul chinez pentru că a scăpat ţara de malarie”, a anunţat directorul OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus.
”China se alătură ţărilor, tot mai numeroase, care arată că un viitor fără malarie este posibil”, a adăugat el.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Acest succes obţinut cu greu este rodul mai multor decenii de acţiune ţintită şi durabilă”, subliniază el.
China, care înregistra 30 de milioane de cazuri de malarie pe an în anii '40, nu a mai semnalat niciun caz local în ultimii patru ani.
Această boală parazitară, transmisă de către ţânţarul anofel , a ucis peste 400.000 de oameni în 2019 - majoritatea în Africa.
Ţările care înregistrează trei ani consecutivi fără o transmitere locală pot cere o certificare la OMS, în vederea validării statututlui de ţară fără malarie.
Ele depun odată cu această cerere elemente de probă foarte riguroase şi îşi demonstrează capacitatea de a preveni orice nouă transmitere.
Chna este a 40-a ţară care obţine validarea OMS, cu sediul la Geneva.
Ultimele ţări erau El Salvador (2021), Algeria şi Argentina (2019) şi Paraguay şi Uzbekistan (2018).
O listă distinctă precizează cele 61 de ţări în care malaria nu a fost prezentă sau a dispărut fără vreo măsură specifică.
China este prima ţară din regiunea Pacificului de Vest, în nomenclatura OMS, care primeşte această certificare după mai bine de 30 de ani.
Singurele ţări din această regiune care au primit această certificare până în prezent erau Australia (1981), Singapore (1982) şi Brunei (1987).
În raportul anual din 2020 privind malaria în lume, publicat în noiembrie, OMS constata că progresele în lupta împotriva malariei stagnează, mai ales în ţările africane, cu cele mai grave bilanţuri în privinţa contaminării şi morţilor.
După un recul începând din 2000, când boala a ucis 736.000 de oameni, numărul deceselor a fost estimat la 411.000 în 2018 şi la 409.000 în 2019.
Peste 90% dintre decese au avut loc în Africa şi au vizat în majoritate copii mici (265.000).
În 2019 s-au înregistrat 229 de milioane de cazuri de malarie - un nivel constant de patru ani.
Beijingul a început, în anii '50, să identifice locurile în care se răspândea malaria şi să ocombată cu tratamente preventive împotriva malariei, precizează OMS.
China a eliminat, de asemenea, zonele favorabile reproducerii ţânţarilor şi a dezvoltat utilizarea insecticidelor în locuinţe.
Ea a lansat în 1967 un program ştiinţific în vederea găsirii unor noi tratamente, care au condus la descoperirea, în anii 70, a artemisinei, principalul medicament împotriva bolii, extras dintr-o plantă.
În anii '80, China a fost una dintre primele ţări care au experimentat folosirea plaselor de ţânţari îmbibate în insecticid. Potrivit unui bilanţ din 1988, peste 2,4 milioane de asfel de plase au fost distribuite în ţară.Numărul cazurilor a scăzut la 117.000 până la sfârşitul anilor '90, iar decesele au scăzut cu 95%.
Eforturi suplimentare, angajate în 2003, au permis scăderea bilanţului la aproximativ 5.000 de contaminări pe an în următorii zece ani.
”Capacitatea Chinei de a se aventura în afara ptecilor bătătorite i-a adus succesul în lupta împotriva malariei şi a avut, de asemenea, un efect de domino important la nivel mondial”, declară directorul Programului mondial împotriva malariei al OMS Pedro Alonso.
După ce nu a mai înregistrat timp de patru ani nicio contaminare locală, Beijingul a cerut certificarea în 2020.
Experţi au efectuat vizite la faţa locului, în mai, pentru a verifica absenţa cazurilor locale şi a se asigura căun dispozitiv împiedică o eventuală reapariţie a malariei.
Însă riscul unor cazuri importate rămâne o sursă de îngrijorare, mai ales din Laos, Myanmar şi Vietnam, ţări vecine care bat pasul pe loc în lupta împoriva malariei.
Un vaccin-candidat a demonstrat o eficienţă inegalată până în prezent, de 77%, în cadrul unor teste în Africa, a anunţat la sfârşitul lui aprilie Universitatea Oxford, care a dezvoltat vaccinul.
Acest vaccin ar putea fi aprobat peste doi ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.