Jurnaliştii DPA vorbesc de un adevărat record al absenteismului în primul tur al alegerilor legislative din Franţa, care au fost câştigate cu aproximativ 30% din voturile exprimate de către reprezentanţii La Republique En Marche (REM), potrivit unor date prezentate de televiziunea belgiană RTBF.
Kantar Public estimează că până la 49,5% din alegătorii francezi au votat în primul tur al legislativelor, în vreme ce prezenţa la urne este fixată la 49% de către un exit-poll Elabe.
În 2012, primul tur al legislativelor a scos la urne 57,2% din alegătorii din Hexagon.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
De asemenea, aceste exit-poll-uri prezic cea mai mică prezenţă la urne înregistrată în ultimele şase decenii de alegeri legislative din Franţa.
Ministrul de Interne a anunţat că doar 40,8% din alegători au votat până la ora locală 17.00 (18.00 ora României), iar urnele s-au închis la ora locală 19.00 (20.00 ora României) în cele mai multe localităţi şi au rămas deschise până la ora locală 20.00 (21.00 ora României) în marile oraşe, inclusiv la Paris.
Nu se poate prezice impactul absenteismului asupra rezultatelor, dar sondajele din ultimele săptămâni preziceau o victoria clară pentru formaţiunea de centru-stânga a preşedintelui Emmanuel Macron.
Televiziunea RTBF a prezentat primele exit-poll-uri după închiderea urnelor în cele mai multe localităţi franceze, care îi dădeau câştigători cu aproximativ 30% din voturi pe centriştii de la La Republique En Marche.
Les Republicains au reuşit să se claseze pe a doua poziţie, după ce au strâns 19-20% din voturile exprimate în primul tur al alegerilor, fiind urmaţi cu 17% din sufragii de către reprezentanţii Frontului Naţional.
De asemenea, extrema-stângă a obţinut un punctaj bun şi 12% din voturi s-au îndreptat spre formaţiunea prezidenţiabilului Jean-Luc Melenchon, Franţa Nesupusă.
Peste 50.000 de poliţişti vor patrula în întreaga ţară, care rămâne sub stare de urgenţă în urma atentatelor care au luat viaţa a 230 de persoane începând cu 2015.
Predecesorii Francois Hollande, Nicolas Sarkozy şi Jacques Chirac au câştigat majorităţi clare în alegerile pentru Adunarea Naţională.
Însă, toţi predecesorii preşedintelui veneau din formaţiuni consolidate şi cu o structură regională puternică în Franţa.
La Republique En Marche reflectă dorinţa preşedintelui pentru un nou tip de politică. Iniţial, această mişcare a fost respinsă de către oponenţii preşedintelui drept o mişcare de tineri activişti, care este lipsită de rădăcini reale. Dar, formaţiunea de centru-stânga va pune în joc 530 de candidaţi în alegerile legislative, dintre care cei mai mulţi nu au deţinut niciodată o funcţie aleasă în Franţa.
Macron le-a interzis candidaţilor La Republique En Marche din a-şi angaja membri ai familiei, dacă sunt aleşi în Adunarea Naţională.
De asemenea, toţi parlamentarii formaţiunii au primit interdicţie din a acţiona drept consultanţi în timpul mandatului din Parlament.
Peste 47 de milioane de alegători sunt eligibili pentru a vota în prima rundă a alegerilor legislative, iar Marine Le Pen speră ca parlamentarii Frontului Naţional să intre în forţă în Adunarea Naţională.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
