Benalla denunţă o voinţă de a i se aduce atingere preşedintelui; Macron, în continuare în centrul criticilor, apreciază că scandalul ”este o furtună într-un pahar cu apă”

Alexandre Benalla şi-a prezentat joi partea sa de adevăr cu privire la scandalul care zguduie Executivul francez, în timp ce criticile opoziţiei se concentrează în continuare asupra lui Emmanuel Macron, în urma unor intervenţii neaşteptate, relatează AFP.

”Cred că este o furtună într-un pahar cu apă”, a declarat şeful statului joi, după ce a atacat miercuri presa cu o asprime neobişnuită din partea unui preşedinte al Republicii, acuzând-o că a ”spus multe prostii” în acest scandal.

Într-un lung interviu acordat ziarului Le Monde, Benalla - inculpat pentru că a agresat şi lovit doi manifestanţi de 1 Mai - recunoaşte că a ”făcut o greşeală” şi a ”comis o eroare” cu această ocazie.

Însă el insistă totodată asupra ”unei voinţe de a i se aduce atingere preşedintelui Republicii” prin intermdiul său.

”Faptele mi le asum, eu nu sunt în teoria complotului, asta este realitatea”, a declarat el.

”Cu privire la ceea ce s-a întâmplat după aceea sunt mult mai rezervat. A existat din prima o voinţă de a i se aduce atingere preşedintelui Republicii, asta este cât se poate de clar şi sigur. Iar eu sunt veriga slabă, o recunosc. Şi, în acelaşi timp, există enorm de mulţi oameni care îşi freacă mâinile şi îşi spun «asta este, ne-am debarasat  de el, nu ne va mai deranja, s-a terminat»”.

”Oamenii care au scos această informaţie sunt de un nivel important (...), politicieni şi poliţişti”, apreciază el, precizând că nu-l vizează pe ministrul de Interne Gérard Collomb.

Şeful statului francez, aşteptat la Pic du Midi, a profitat de ocazie să facă o baie de mulţime la Bagnères-de-Bigorre (Hautes-Pyrénées) miercuri seara, şi şi-a repetat argumentele cu privire la ”un caz care este trist, dar care este cazul unui om”, fostul său colaborator Alexandre Benalla, ci nu o afacere de stat.

Emmanuel Macron a vrut, la fel ca marţi, în faţa celor care-l susţin în cadrul majorităţii, să-şi asume deplin atât ”mândria” că l-a angajat pe Benalla, un tânăr ”devotat şi care avea un parcurs diferit”, cât şi dezamăgirea în faţa unei ”greşeli reale şi grave” pe care a considerat-o drept ”o trădare”, dar şi regretul în faţa ”reacţiilor disproporţionate” de după dezvăluirea scandalului de ziarul Le Monde pe 18 iulie.

”Eu am spus ceea ce aveam de spus, şi anume că eu cred că este o furtună într-un pahar cu apă. Iar pentru mulţi este o furtună sub craniu”, a repetat joi preşedintele unei jurnaliste AFP.

”DERIVĂ MONARHICĂ”

În opinia preşedintelui Senatului, Gérard Larcher (LR), aceste declaraţii neaşteptate nu se ridică la nivelul unui răspuns dat francezilor.

”Francezii sunt îngrijoraţi de funcţionarea instituţiilor noastre, de însăşi funcţionarea Elysée şi de această anchetă. Preşedintelui îi revine sarcina să le răspundă”, a declarat la RTL acest nume greu al dreptei.

Liderul grupului parlamentar LR Christian Jacob l-a somat din nou pe preşedinte ”să se explice în faţa francezilor”.

Un purtător de cuvânt al Guvernului, Benjamin Griveaux, foarte apropiat preşedintelui, a denunţat o ”convorgenţă a opoziţiilor” în scandalul Benalla, menită în opinia sa ”să blocheze transformarea ţării”.

”Ieri (miercuri) am văzut o imagine amuzantă la finalul anchetei parlamentare. Doamna (Danièle) Obono din La France insoumise (LFI) şi doamna (Marine) Le Pen, braş la braţ într-o conferinţă de presă”, a declarat Griveaux la Europe1, pentru a-şi susţine spusele.

Însă poziţia ostentativă şi comunicarea adoptate de Emmanuel Macron după lungi zile de tăcere par că au furnizat un nou unghi de atac opoziţiei.

Larcher denunţă astfel o ”concepţie a exercitării puterii foarte solitară”, iar Jacob o ”derivă monarhică”.

Pe eşicherul stâng, liderul PS Olivier Faure apreciază că ”puterea minte şi face statul să mintă”, evocând contradicţii în multiple audieri în Adunarea Naţională şi Senat.

Ultimul reprezentant audiat, secretarul general al Palatului Elysée Alexis Kohler a răspuns joi întrebărilor Comisiei de anchetă a Senatului, prezidată de Philippe Bas, unul dintre îndepărtaţii săi predecsori la Elysée, în timpul preşedinţiei lui Jacques Chirac.

În cadrul unor schimburi de replici curtenitoare, braţul drept al preşedintelui a recunoscut că suspendarea lui Alexandre Benalla, hotărâtă după 1 Mai, ar putea ”să pară insuficientă”, dar că ea a fost ”proporţională” atunci când a fost decisă în ”baza elementelor cunoscute pe 2 mai”.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.