Canberra anunţă vineri că oferă, printr-un tratat ”fondator”, în mod treptat azil climatic unui număr de aproximativ 11.000 de cetăţeni ai Tuvalu, un grup mic de insule la Oceanul Pacific, afectat de creşterea nivelului apei şi ameninţat cu dispariţia, relatează AFP.
Două dintre cele nouă recife de corali ale arhipelagului au fost înghiţite de ape şi este o problemă de timp - mai puţin de un secol - ca întregul teritoriu să devină de nelocuit, potrivit unor experţi.
Vineri, premierul australian Anthony Albanese şi omologul său din Tuvalu, Kausea Natano, au prezentat prevederile unui pact care urmează să le permită cetăţenilor arhipelagului să se refugieze în Australia, unde să ”trăiască, studieze şi muncească”.
În vederea unei evitări a unui ”exod al creierelor” prea păgubos, numărul intrărilor urmează să fie limitat într-o primă fază la 280 pe an.
Natano a salutat o ”lumină de speranţă” pentru naţiunea sa, una dintre cele mai ameninţate de consecinţele modificărilor climatice.
O expertă în dreptul refugiaţilor, Jane McAdam, vorbeşte despre un text ”fondator”.
”Acesta este primul acord care atacă în mod specific mobilitatea climatică”, declară AFP această profesoară la Universitatea New South West.
”Majoritatea oamenilor nu vor să-şi părăsească casa. Au legături ancestrale foarte puternice cu pământul lor şi cu marea, dar acest lucru le oferă securitate”, declară ea.
Textul este necesar să fie ratificat de către ambele părţi pentru a intra în vigoare.
Refugiaţii din Tuvalu în Australia vor avea acces la un sistem educativ, de sănătate, ajutoare financiare şi familiale, se arată în tratat.
Australia se angajează să mobilizeze 16 milioane de dolari australieni (9,5 milioane de euro) pentru a consolida coastele Tuvalu, care se erodează, şi să recupereze pământul acoperit de ape.
În text este deplâns faptul că trecerea la acţiune este atât de tardivă, consecinţele încălzirii globale fiind deja palpabile.
”În acelaşi timp, noi credem că poporul Tuvalu merită să aibă alegerea să trăiască, să studieze şi să muncească altundeva, în contextul în care modificările climatice se înrăutăţesc”, declară într-un comunicat comun cei doi lideri.
Albanese precizează că Australia este deschisă ideii de a încheia acorduri similare cu alte ţări vecine la Oceanmul Pacific, dar subliniază că este necesar câtre un tratat specific fiecărui candidat.
RESPONSABILITATEA ŢĂRILOR DEZVOLTATE
Acest pact poate reprezenta o victorie strategică a Canberrei, care intenţionează să-şi consolideze influenţa în regiune împotriva unei prezeţe tot mai sporite a Chinei.
Tratatul are o parte cu privire la apărare, prin care Australia se angajează să vină în ajutorul Tuvalu, în cazul unei ”agresiuni militare”, unei catastrofe naturale sau pandemii.
El permite Canberrei să aibă un cuvânt de spus cu privire la orice pact de apărare pe care arhipelagul l-ar semna cu vreo altă ţară.
Este vorba despre o posibilitate importantă, după ce Insulele Salomon au încheiat recent un acord cu Beijingul prin care autorizează desfăşurarea de forţe armate chinezeşti pe teritoriul său.
”Uniunea Australia-Tuvalu va fi percepută ca o zi importantă, în care Australia a recunoscut că face parte din familia pacifică”, a declarat Albanese, care a catalogat tratatul drept ”fondator” în faţa presei, în marja Forumului Insulelor de la Pacific, organizat pe Insulele Cook.
Însă relaţiile Canberrei cu vecinii săi nu sunt perfecte, mai ales din cauza dependenţei australiene de cărbune şi de exportul de gaze naturale - două sectoare economice poluante, criticate de către naţiunile din jur, afectate deja, din plin, de creşterea nivelului apelor şi unor condiţii meteorologice tot mai extreme.
Albanese a subliniat că ţările dezvoltate este necesar să înceapă să-şi asume responsabilităţi suplimentare în lupta împotriva modificărilor climatice, în contextul în care cele mai afectate sunt ţările în curs de dezvoltare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
