Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a apreciat miercuri că riposta militară iraniană faţă de Statele Unite este insuficientă şi că este esenţial, în opinia sa, să se pună capăt prezenţei americane în Orientul Mijlociu, relatează Reuters.
”O acţiune militară ca aceasta nu este suficientă”, a declarat Ali Khamenei într-un discurs transmis în direct de televiziunea iraniană, la câteva ore după tirurile de rachete iraniene vizând baze în care se află forţe americane în Irak.
”Esenţialul este să se pună capăt prezenţei corupătoare a Americii în regiune”, a subliniat el, îndepărtând posibilitatea unei reluări a discuţiilor cu Statele Unite pe tema Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian.
Iranul a tras rachete asupra unor baze în care se află militari americani în Irak, o ripostă faţă de asasinarea de către Washington a puternicului general iranian Qassem Soleimani, care nu face decât să agraveze riscul izbucnirii unui război, relatează AFP.
În total - într-o jumătate de oră - 22 de rachete s-au abătut asupra a două baze irakiene - Ain al-Assad (vest) et Erbil (nord) - în care sunt instalaţi militari străini, majoritatea americani, a anunţat armata irakiană, exact la ora la care un tir cu un avion american fără pilot (dronă) îl omora pe general la Bagdad cu cinci zile mai înainte.
Aceste raiduri - care potrivit armatei irakiene nu au făcut victime în rândul său - este primul răspuns al Teheranului la asasinarea arhitectului strategiei sale în Orientul Mijlociu. Ele alimentează temeri cu privire la o escaladare regională sau la izbucnirea unui război, în pofida faptului că liderii american şi iranian au părut rapid că vor să calmeze situaţia.
”NOUĂ FAZĂ”
”Evaluarea pagubelor şi victimelor este în curs. Până acum, totul este bine”, a anunţat într-un tweet preşedintele american Donald Trump, adăugând că face o declaraţie miercuri.
”Noi nu căutăm escaladarea sau războiul”, a dat asigurări, la rândul său, şeful diplomaţiei iraniene Mohammad Javad Zarif, anunţând că represaliile ”propirţionate” din noaptea de marţi spre miercuri s-au ”terminat”.
Un specialist în grupări şiite armate, Phillip Smyth, consideră însă că ”rachete balistice lansate în mod deschis din Iran asupra unor ţinte americane marchează o nouă fază”.
Iranul ”a dat un răspuns public şi de amploare, pentru a transmite un semnal”, iar urmarea, a declarat el pentru AFP, ar putea fi încredinţată ”agenţilor Iranului”, numeroase facţiuni armate pro-Teheran în Irak, Liban, Siria şi în alte părţi.
Un semn al faptului că există în continuare temeri cu privire la violenţe, Agenţia Federală americană a Aviaţiei (FAA) a interzis avioanelor civile americane să survoleze Irakul, Iranul şi Golful Persic.
Cursul petrolului a crescut cu peste 4,5% miercuri dimineaţa la bursă în Asia.
Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a republicii islamice, au sfătuit Staele Unite să-şi cheme trupele desfăşurate în regiune, ”penru a evita noi pierderi” şi au ameninţat Israelul şi ”guvernele aliate” Statelor Unite,în primul rând ţările de la Golful Persic, prinse între Iran şi Irak.
CONFUZIE AMERICANĂ
Bombardamentul iranian a avut loc în timp ce abia se încheiau funeraliile generalului Qassem Soleimani, asasinat vineri la Bagdad împreunăcu irakianul Abu Mahdi al-Muhandis, liderul unor trupe paramilitare proiraniene integrate în forţele de securitate irakiene.
Înaintea atacurilor din noaptea de marţi spre miercuri, mai multe state membre ale coaliţiei antijihadiste conduse de către Statele Unite au anunţat că-şi scot militarii din Irak, în urma a zeci de tiruri de rachetă, de mai multe săptămâni, vizând baze în care sunt staţionaţi.
Franţa şi Italia şi-au anunţat intenţia de a rămâne în Irak, însă Canada şi Germania au anunţat marţi redesfăşurarea unei părţi a militarilor lor în Iordania şi Kuwait. NATO a decis să retragă temporar o parte a personalului său din Irak.
Trump îndepărtează, la rândul său, orice plecare, în pofida unei confuzii americane la Bagdad care a lăsat să se creadă contrariul.
Din greşeală, potrivit Pentagonului, americanii au anunţat Bagdadului începerea retragerii americane, după ce Parlamentul irakian a adoptat prin vot o rezoluţie prin care cere expulzarea lor.
O retragere a trupelor americane ”ar fi cel mai rău lucru care i s-ar putea întâmpla Irakului”, a declarat locatarul Casei Albe.
MULŢIME IMENSĂ LA KERMAN
După confuzia retragerii trupelor americane din Siria - anunţată de Donald Trump în două rânduri în decurs de un an, înainte să se răzgândească - este vorba despre o nouă lovitură aplicată luptei împotriva Statului Islamic (SI), care îşi păstrează celule jihadiste în Irak şi în Siria, în pofida faptului că şi-a pierdut teritoriul (”califatul”).
Raidul de la Bagdad în care au fost ucişi Soleimani şi al-Muhandis a galvanizat sentimentul antiamerican în Orientul Mijlociu şi a creat un rar consens împotriva Washingtonului până în rândul opozanţilor regimului iranian la Teheran sau la Bagdad.
Omagiul de la Kerman, oraşul natal al generalului Soleimani situat în sud-estul Iranului, a fost ocazia unei noi manifestaţii cu strigăte de ”Moarte Americii!”. O mulţime imensă a reclamat răzbunarea, la fel ca duminică şi luni, când sicriul acestuia a fost purtat prin Teheran şi alte localităţi iraniene.
Însă o busculadă s-a soldat cu 56 de morţi şi 213 răniţi, potrivit ultimului bilanţ oficial, publicat de presa locală.
”SĂ-ŞI PREGĂTEASCĂ SICRIELE”
Parlamentul iranian a adoptat în regim de urgenţă o lege care clasează toate forţele armate americane drept ”teroriste” în urma asasinării generalului Soleimani, considerat un erou, în ţara sa, în lupta împotriva SI.
În paralel, facţiuni proiraniene din Irak anunţau că au format un front comun în vederea coordonării împreună cu Iranul şi Hezbollahul libanez, aliatul Teheranului, pentru a ”da un răspuns dur şi studiat forţelor americane teroriste”.
”Puşcaşii marini americani trebuie să se întoarcă în vizuinele lor imediat, pentru a-şi pregăti sicriele, pentru că «Batalioanele Rezistenţei Internaţionale» au fost formate”, ameninţă aceste puternice grupări armate.
La Washington, Trump, care a ameninţat personal cu atacarea unor situri culturale iraniene în cazul unei riposte militare a Teheranului, a dat înapoi.
”Potrivit diverselor legi, noi trebuie să fim prudenţi cu moştenirea lor culturală”, a declarat el, după care a dat asigurări că ”mie îmi place să respect legea”.
Dezbaterea este deja în toi, în Statele Unite şi aiurea, cu privire la legalitatea tirului de dronă care a pulverizat vineri maşina la bordul căreia se afla Soleimani, pe deasupra într-o ţară terţă.
Preşedintele Trump ”avea absolut bazele legale potrivite”, a subliniat secretarul său de Stat Mike Pompeo.
Zarif, care urma să asiste joi la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, la New York, a anunţat că a fost informat de secretarul general al ONU că Statele Unite i-au refuzat viza.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
