Ambasadorul Gordon Sondland, un apropiat al lui Donald Trump, l-a implicat în mod direct pe preşedintele Statelor Unite în solicitări controversate adresate Ucrainei, din cauza cărora este vizat într-o procedură explozivă de destituire, relatează AFP.
”Noi am urmat ordinele preşedintelui”, a declarat ambasadorul american la Uniunea Europeană (UE) în a patra zi de audieri publice, în Congres, în care se desfăşoară o anchetă în vederea inculpării (”impeachment” în engleză) a miliardarului republican.
El a dat asigurări că, ”la cererea expresă a preşedintelui Statelor Unite”, diplomaţii însărcinaţi cu dosarul ucrainean au acceptat, în pofida rezervelor lor, să lucreze cu avocatul personal al acestuia Rudy Giuliani.
US Ambassador Gordon Sondland testified there was a quid pro quo for Ukraine to announce investigations into President Trump's political opponents that came from Rudy Giuliani “at the express direction of the President of the United States.” https://t.co/bOgh26gtj4 pic.twitter.com/tzMdP6DrAy
— CNN (@CNN) November 20, 2019
Or avocatul preşedintelui a execitat presiuni ca noul şef al statului ucrainean Volodimir Zelenski să accepte să lanseze anchete cu privire la democraţi americani şi grupul ucrainean în domeniul gazelor naturale Burisma, din al cărui Consiliu de Administraţie a făcut parte Hunter Biden, fiul lui Joe Biden, bine plasat să-l înfrunte pe Donald Trump în cursa la fotoliul de la Casa Albă anul viitor.
”AVANTAJ RECIPROC”
Procedura în vederea unei destituiri a fost angajată de către democraţi, după dezvăluirea unei convorbiri la telefon, la 25 iulie, în cursul căreia Donald Trump i-a cerut lui Volodimir Zelenski să ancheteze cu privire la cei doi Biden.
Fostul om de afaceri newyorkez clamează că apelul său telefonic a fost ”perfect” şi denunţă o ”tentativă de loviturp de stat”.
Opoziţia vrea însă să afle dacă a existat un ”avantaj reciproc” şi dacă al 45-lea preşedinte sl Statelor Unite a făcut abuz de puterea sa în şantajarea Kievului în scopuri electorale - mai clar dacă a condiţionat mai întâi o invitaţie a omologului său în Biroul Oval, iar apoi deblocarea unui important ajutor militar, în valoare de 400 de milioane de dolari, suspendat de Casa Albă, de anchete cu privire la adversarii săi politici.
”A existat un «avantaj reciproc»?”, a întrebat Gordon Sondland în faţa aleşilor Camerei Reprezentanţilor.
Gordon Sondland: "Was there a quid pro quo? As I testified previously, with regard to the requested White House call and the White House meeting, the answer is yes." #sondlandtestimony pic.twitter.com/WKv79RZuge
— The Hill (@thehill) November 20, 2019
Fiind vorba despre o ”întâlnire la Casa Albă, răspunsul este da”, a răspuns el.
Potrivit ambasadorului, Rudy Giuliani, ”exprimând voinţa preşedintelui Statelor Unite”, voia ca Ucraina să anunţe aceste anchete, iar solicitările sale ”constituiau un avantaj reciproc în vederea organizării unei vizite a preşedintelui Zelenski la Casa Albă”.
În ceea ce priveşte ajutorul militar, blocat de către preşedinţia americană la începutul verii, în pofida faptului că era considerat crucial în faţa ”agresiunii ruse” de către toţi diplomaţii, Gordon Sondland a recunoscut că le-a spus unor oficiali ucraineni că deblocarea acestuia era condiţionată de deschiderea acestor anchete dragi lui Donald Trump.
”În lipsa unei explicaţii credibile a suspendării, am ajuns la concluzia că reluarea ajutorului în domeniul securităţii nu avea să intervină atât timp cât nu avea să existe o declaraţie publică a Ucrainei prin care să se angajeze să efectueze anchetele”, a declarat Sondland în Congres.
El a declarat că şi-a ”împărtăşit îngrijorările” unui consilier al preşedintelui Zelenski, bazându-se pe propriile ”discuţii” cu şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo, cunoscut drept omul puternic al politicii externe a lui Donald Trump.
Mai ales, în orice moment, a dat el asigurări, oficialii de cel mai înalt rang ai administraţiei Trump erau la curent cu aceste demersuri şi le susţineau.
SCĂPĂRI DE MEMORIE
Prin întrebările lor, democraţii urmăresc să încerce să-l determine pe Sondland să spună mai explicit dacă ordinul blocării ajutorului militar, în aşteptarea anchetelor, provenea în mod direct de la preşedinte.
Acest bogat om de afaceri - numit ambasador după ce a domat un milion de dolari comitetului de învestire a lui Donald Trump - interesează opoziţia în mod special, pentru că el este un martor direct, care a discutat în mod regulat cu preşedintele american despre politica sa ucraineană.
Or una dintre liniile apărării republicanilor este să ia în derâdere o acumulare de mărturii de mâna a doua.
Însă Gordon Sondland a avut, până acum, probleme de memorie şi a fost nevoit să-şi completeze în mai multe rânduri prima depoziţie, la jumătatea lui octombrie, cu uşile închise, după ce a fost pus în faţa altor martori, care i-au atribuit o poziţie centrală.
Ambasadorul a dat vina acestor scăpări de memorie pe Casa Albă sau Departamentul de Stat, care i-au refuzat dreptul de a avea acces la arhive pentru a-şi pregăti intervenţia. Administraţia Trump refuză, într-adevăr, să coopereze în anchetă.
Tabăra republicană, care face bloc în spatele preşedintelui şi nu ezită să atace credibilitatea martorilor care au acceptat să se prezinte la audieri, a început deja să minimalizeze importanţa legăturilor dintre Donald Trump şi Gordon Sondland.
În cazul în care democraţii, majoritari în Camera Reprezentanţilor, vor reuşi să-l inculpe pe preşedintlee american, ultimul cuvânt revine apoi Senatului, majoritar republican, ceea ce face, pentru moment, foarte improbabilă o destituire.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
