Adunarea Generală (AG) a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a fost toată săptămâna teatrul unei ”mari fracturi” care pândeşte lumea, potrivit gazdei acestei mari reuniuni diplomatice anuale, Antonio Guterres, relatează AFP.
”China nu se va speria niciodată de ameninţări şi nici nu va ceda în faţa presiunilor”, a declarat, la ta tribuna ONU, pe un ton ferm şefului diplomaţiei chineze Wang Yi, referindu-se la Statele Unite.
La 70 de ani de la naşterea sa, China comunistă îşi afirmă mai mult ca niciodată statutul de mare putere antagonistă faţă de Statele Unite, la rândul lor angajate într-o ofensivă fără precedent cu scopul de a-şi păstra supremaţia.
Denunţând ”presouni şi ameninţări”, Wang Yi a evocat vineri războiul comercial angajat de Donald Trump şi avertizează cu privire la riscul ca acesta să ”arunce lumea într-o recesiune”.
El îi răspunde astfel, de fapt, preşedintelui american care, în faţa aceleiaşi adunări a celor 193 de ţări din lume, a atacat, cu trei zile mai înainte, ”abuzurile” Beijingului.
Guvernul miliardarului republican a reluat şi a amplificat, până la a face din ele o axă fundamntală ale mandatului său, acuzaţiile americane cu privire la o concurenţă neloială chineză şi spionaj industrial.
GATA CU ”ABUZURILE”!
”Timp de ani de zile, aceste abuzuri au fost tolerate, ignorate, chiar încurajate”, a deplâns bardul ”America First” (”America mai întâi”). ”Aceste vremuri au apus!”.
Cele două puteri rivale poartă de luni bune negocieri comerciale, punctate de derapaje şi armistiţii. Cu toate acestea, Trump, angajat în campania realegerii sale, sugerează că un acord nu este posibil înaintea alegerilor din 2020.
Însă dincolo de această încleştare dură care face pieţele să tuşească şi titluri mari în presă, confruntarea este de fapt generalizată.
Această ”mare fractură” temută de Antonio Guterres a fost prezentată de către secretarul general al ONU în deschiderea dezbaterilor - ”o planetă împărţiă în două, în care cele mai mari două puteri economice îşi aşează puterea pe două lumi separate, în competiţie, fiecare cu deviza sa dominantă,propriile reguli comerciale şi financiare, propriul Internet şi propria inteligenţă artificială şi propriile strategii geoplotice şi militare într-un joc cu sumă nulă”.
Washingtonul a făcut din Venezuela inamicul său regional, din Iran oaia sa neagră în Orientul Mijlociu şi din Rusia adversarul său transatlantic, însă şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo nu ascunde deloc faptul că, pe termen lung, adevărata rivalitate strategică este cea care o opune Beijingului.
Administraţia Trump a lansat, astfel, o ofensivă în toate direcţiile, cu parfum de Război Rece. Vicepreşedintele Mike Pence a detaliat acest asalt într-un rechizitoriu de o duritate fără precedent, în urmă cu exact un an.
AVERTISMENT CU PRIVIRE LA HONG KONG
În afară de comerţ, este vizat totul - expansionismul diplomatic şi militar, atingeri masive aduse libertăţilor publice şi minorităţilor religiioase.
Guvernul republican nu este neapărat izolat în această problemă. La Washington, o bună parte a aleşilor, diplomaţilor şi sinologilor, de toate tendinţele, sunt de acord că vechea speranţă de a vedea globalizarea ”normalizând” China - aducând democraţie şi libertate în acelaşi timp cu o prosperitate economică - a răsuflat.
Însă unii critici amintesc faptul că iniţiativele americane în vederea contracarării influenţei chineze au loc în urma retragerii din tratatul transatlantic de liber-schimb (TTIP), al cărui obiectiv tocmai acesta era.
Donald Trump a aruncat textul la gunoi imediat ce s-a instalat la Casa Albă.
Săptămâna diplomatică de la ONU a fost un observator privilegiat al acestei înfruntări.
De obicei prompt în a-şi flata ”prietenul”, pe Xi Jinping, Donald Trump i-a transmis un avertisment fără precedent preşedinelui chinez cu privire la criza politică din Hong Kong.
”Felul în care China va decide să gestioneze situaţia va spune multe despre rolul său în lume în viitor”, a avertizat el, îndemnând ”în mod ferm” la respectarea angajamentelor pe care Beijingul şi le-a asumat în favoarea ”libertăţii” şi ”democraţiei” în fosta colonie britanică.
În paralel, autorităţile americane sancţionează societăţi chineze din cauza încălcării embargoului impus petrolului iranian, aşa cum au făcut deja cu privire la blocada impusă Coreei de Nord.
În fine, Departamentul de Stat american a profitat de Adunarea Generală pentru a încerca să mobilizeze comunitatea internaţională împotriva ”oribilei campanii de reprimare” a autorităţilor chineze a musulmanilor uiguri din Xinjiang.
Beijingul a respins acuzaţiile şi a denunţat, încă o dată, ”amestecul” americanilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
