Cine va guverna Franţa după turul doi - foarte incert - al alegerilor legislative de duminică, este întrebarea care bântuie toate minţile, în timp ce îşi croieşte drum ideea unui Guvern provizoriu care să expedieze afacerile curente, indiferent de rezultatul scrutinului de duminică, relatează AFP.
Cu două zile înainte de deznodământul acestui scrutin istoric, în care Partidul Rassemblement national (RN, extremă dreapta) speră încă la o majoritate absoliută, continuitatea statului va fi asigurată, garantează vineri premierul Gabriel Attal, rămânând însă evaziv cu privire la soarta sa personală.
Guvernul ar putea gestiona afacerile curente ”atât de mult timp cât este necesar”, declară el în marja unei ultime deplasări de campanie la Paris, părând să-i pregătească pe francezi de o formă de Guvern provizoriu, până când preşedintele Emmanuel Macron îi găseşte un succesor la Matignon.
Nu se ştie dacă acest dispozitiv va fi prelungit pe timpul Jocurilor Olimpice (JO) - care încep la 26 iulie şi care concentrează atenţia lumii.
Până la verdictul urnelor, Emmanuel Macron îşi examinează opţiunile.
El l-a însărcinat deja pe fostul ministru Julien Denormandie ”să examineze ipotezele” de după 7 iulie, ”şi ce implică ele din punct de vedere tehnic, instituţional”, declară două surse de la Palatul Elysée.
Fără să-şi dezvăluie intenţiile, Gabriel Attal şi-a arătat dorinţa de a se exprima după al doilea tur.
”LECŢII DE MORALĂ”
Ministrul de Interne Gérald Darmanin a amintit la BFMTV că ”cutuma republicană” după legislative vrea ca ”Guvernul să demisioneze”.
Însă, dacă preşedintele ”îmi cere să rămân câteva ore, câteva zile în plus, pe trimpul formării unui Guvern, o voi face. Este ceea ce se numeşte afaceri curente”, a adăugat el, chiar dacă nu ”vrea” să rămână la Place Beauvau, ţinând cont de ”condiţiile care par să se deseneze” în Adunarea Naţională.
Marine Le Pen a catalogat, la rândul său, drept ”serioase” şansele RN ”de a avea o majoritate absolută în Adunare”, apreciind că proiecţiile mandatelor ”nu sunt o ştiiinţă exactă”.
Ea a criticat vineri ”lecţiile de morală” ale căpitanului echipei de fotbal a Franţei, Kilian Mbappé, care a cerut joi ”să se voteze cu partea bună”.
Trei sondaje creditau în continuare, vineri, partidul de extremă dreapta şi aliaţii săi cu o majoritate relativă, mai mică, de 200-230 de mandate, potrivit Elabe, de 205-230 de mandate potrivit OpinionWay sau 175-2015 de mandate potrivit Ipsos, o creştere spectaculoasă faţă de cei 88 de deputaţi RN din această legislatură, însă insuficientă să atingă o majoritate absolută de 289 de deputaţi.
Aceleaşi institute creditează Noul Front Popular (NFP) pe locul doi (165-190 Elabe, 145-175 OpinionWay şi Ipsos), urmat de tabăra prezidenţială (120-140 Elabe, 130-162 OpinionWay, 118-148 Ipsos), în urma unor numeroase retrageri de candidaţi în devafoarea RN.
”UN PAS CĂTRE CELĂLALT”
Prezenţa la urne se anunţă drept cea mai importantă din 1997, cu procură (3,31 de milioane la 4 iulie), de 3,6 ori mai mare decât în 2022, potrivit Ministerului de Interne.
Pe eşicherul stâng, unii speră să dejoace prognosticurile.
”Putem câştiga”, declara joi seara liderul Partidului La France Insoumise (LFI, stânga radicală) Jean-Luc Mélenchon, care consideră că ”cei 16 milioane de absenteişti” din primul tur ”iau decizia”.
Însă alţii iau deja în calcul o coaliţie cu centrul, eventual cu dreapta, ca de exemplu Marine Tondelier, care consideră că ”subiectul nu este cu cine, ci de ce să o facem”.
În cazul în care se ajunge la o astfel de alianţă ”barocă”, şefa Ecologiştilor a dat asigurări la Franceinfo că aceasta se va construi ”pe baza programului” stângii, ”aflată în fruntea forţelor republicane în primul tur”.
”Va trebui ca responsabilii să se poate ca nişte adulţi şi ca fiecare, văzând situaţia dificultăţilor ţării, să accepte să facă un pas către celălalt”, a nunaţat liderul MoDem François Bayrou, care a evocat la france 2 pista unui ”Guvern al antantei republicane”.
”În această situaţie nouă, fiecare se va afla undeva cu spatele la zid pentru a avansa în serviciul concetăţnilor noştri”, a declarat Gabriel Attal, pentru că ”francezii aşteaptă să vorbim unii cu ceilalţi, să lucrăm împreună, să depăşim un anumit număr de clivaje”.
”Păcăleli”, denunţă deputatul RN în exerciţiu Jean-Philippe Tanguy, care atacă ”un sistem” în care ”stânga, dreapta şi macroniştii” sunt ”toţi uniţi pentru a-şi salva fotoliile”.
Jocul este însă departe de a se fi terminat, deoarece, aşa cum a subliniat fostul preşedinte socialist François Hollande, "asta nu înseamnă că, deoarece cartiere generale sau candidaţi au renunţat, alegătoarele şi alegătorii vor urma consemnele”.
VIOLENŢE
Reticenţele sunt evident mai puternice în rândul alegătorilor de centru, în cazul unui duel stânga-RN, iar între o treime (Elabe) şi jumătate (OpinionWay) dintre cei care au votat cu tabăra macronistă ar avea reţineri să voteze cu NFP.
În schimb, alegătorii de stânga sunt mai puţin reticenţi să blocheze extrema dreaptă, iar mai mult de unul din doi (OpinionWay) sau doi din trei (Elabe) sunt dispuşi să voteze cu un candidat Ensemble pour la République împotriva RN.
Astfel, incertitudinea scrutinului creşte, într-un context exploziv.
”Cincizeci şi unul de candidaţi, supleanţi sau activişti” au fost atacaţi fizic” în timpul campaniei şi au avut loc ”peste 30 de arestări”, potrivit lui Darmanin.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
