Cel de-al 75-lea summit aniversar al NATO s-a încheiat, joi, la Washington cu noi angajamente faţă de Ucraina, dar fără a reuşi să uite vârsta gazdei de onoare, Joe Biden, scrie AFP.
Timp de aproape trei zile, liderii celor 32 de ţări ale Alianţei Atlantice au făcut o serie de promisiuni de sprijin pentru Ucraina în războiul său împotriva Rusiei. "Un mare succes",a spus preşedintele american, în vârstă de 81 de ani, joi seara, în cadrul unei conferinţe de presă mult aşteptate.
Cu câteva minute mai devreme, însă, el făcuse o gafă monumentală, anunţând "preşedintele Putin" în timp ce îl întâmpina pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Capacitatea fizică şi prospeţimea mentală a preşedintelui american, candidat în noiembrie, au fost o temă constantă pe coridoarele giganticului centru de convenţii în care s-a desfăşurat acest summit NATO la Washington.
Iar expresiile de susţinere din partea mai multor lideri NATO, de la preşedintele francez Emmanuel Macron la cancelarul german Olaf Scholz, nu au fost suficiente pentru a şterge întrebările privind capacitatea lui Joe Biden de a-şi conduce tabăra democrată spre victorie în noiembrie.
"Cu toţii greşim uneori", a declarat Macron presei. "Am văzut, aşa cum văd întotdeauna, un preşedinte responsabil, precis pe subiectele pe care le cunoaşte bine", a insistat Macron, pentru care întâlnirea de la Washington a permis în primul rând luarea unor "decizii importante" în favoarea Ucrainei.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Aliaţii au anunţat transferul iminent de avioane F-16 de fabricaţie americană, noi sisteme de apărare antiaeriană, un angajament financiar de cel puţin 40 de miliarde de euro în ajutor militar şi caracterul "ireversibil" al aderării Ucrainei la NATO.
- Cât mai curând posibil" -
Zelenski, invitatul de onoare al summitului, a declarat că speră ca cele cinci sisteme de apărare antiaeriană promise de NATO să ajungă în Ucraina "cât mai curând posibil", reamintind atacurile mortale ale Rusiei de la începutul săptămânii, care au devastat un spital de copii din Kiev şi au ucis 43 de persoane în întreaga ţară.
Joi, el a cerut, de asemenea, ţărilor NATO să ridice restricţiile privind utilizarea armelor lor pe teritoriul Rusiei.
"Dacă vrem să câştigăm, dacă vrem să prevalăm, dacă vrem să ne salvăm ţara şi să o apărăm, trebuie să ridicăm toate restricţiile", a declarat el într-o conferinţă de presă alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Mai multe ţări NATO impun restricţii privind utilizarea armelor pe care le furnizează Ucrainei, împiedicând-o să lovească poziţiile ruseşti din care sunt lansate în mod regulat atacuri asupra oraşelor şi infrastructurii sale. Aceste ţări, precum Germania, se tem de o escaladare a conflictului cu Rusia.
"Evaluăm zilnic" în ce măsură ucrainenii pot lovi teritoriul rus, a asigurat Biden în faţa presei.
Preşedintele ucrainean şi-a exprimat de asemenea încrederea că ţara sa va adera într-o zi la NATO, chiar dacă aliaţii săi nu i-au adresat o invitaţie.
"Facem şi vom continua să facem tot ce ne stă în putere pentru a ne asigura că va veni ziua în care Ucraina va fi invitată şi va deveni membru al NATO şi sunt convins că vom reuşi", a declarat el.
- Ajutor din partea Chinei -
Liderii NATO şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la asistenţa acordată de China Rusiei în războiul său împotriva Ucrainei.
Aceştia au ridicat problema în cadrul unei reuniuni de joi cu partenerii lor din regiunea Asia-Pacific.
Într-o declaraţie neobişnuită, aliaţii şi-au exprimat "profunda îngrijorare", denunţând "rolul decisiv" al Chinei alături de Rusia de la invadarea Ucrainei în februarie 2022.
NATO acuză China că furnizează Rusiei echipamente civile şi militare cu dublă utilizare, cum ar fi microprocesoare, pe care le foloseşte apoi pentru a fabrica arme împotriva Kievului.
Joi, Ministerul chinez de Externe a replicat, denunţând o campanie de "prejudecăţi, denigrare şi provocare" din partea aliaţilor.
În marja summitului, Casa Albă a anunţat că, începând din 2026, Statele Unite vor desfăşura în Germania, în mod ad-hoc, noi arme care vor permite lovituri mai îndepărtate decât sistemele americane desfăşurate în prezent în Europa.
Franţa, Germania, Italia şi Polonia au semnat, de asemenea, joi, la Washington, o scrisoare de intenţie pentru dezvoltarea şi producţia de capacităţi de atac cu rază lungă de acţiune.
La Moscova, aceste anunţuri şi consolidarea sprijinului NATO pentru Ucraina au fost considerate drept o dovadă a implicării "directe" a NATO în Ucraina şi o întoarcere "la Războiul Rece".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
