Franţa caută, după surpriza alegerilor legislative anticipate de duminică - care au frânat un val al extremei drepte -, o majoritate parlamentară, o bătaie de cap pentru uniunea de stânga, fragilă în pofida faptului că a obţinut primul loc, şi în urma unui recul al macroniştilor, relatează AFP.
Incertitudinile rămân mai mult ca niciodată.
Nici Noul Front Popular (NFP, stânga), cu aprocimativ 180 de mandate, nici tabăra prezidenţială (Ensemble), cu aproximativ 160 de mandate, şi nici Rassemblement national (RN, extremă dreapta), cu peste 140 de mandate, nu pot atinge singure pragul majorităţii de 289 de deputaţi.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Stânga exercită deja presiuni.
NFP urmează să prezinte ”săptămâna aceasta” o candidatură la Matignon, a dat asigurări la Franceinfo liderul socialiştilor Olivier Faure.
Şefa ecologiştilor, Marine Tondelier, a estimat la RTL că Emmanuel Macron "trebuie să cheme azi (luni)” stânga pentru ca să-i comunice numele premierului.
Între timp, premierul Gabriel Attal urma să-şi prezinte demisia lui Emmanuel Macron.
Însă el ar putea să-şi păstreze funcţia sau să fie numit imediat, pentru a împiedica astfel un vid instituţional.
El s-a declarat duminică pregătit să rămână la Matignon ”atât timp cât o va cere datoria”, în contextul Jcurilor Olimpice (JO).
Palatul Elysée cere prudenţă.
Şeful statului ”va aştepta structurarea noii Adunări Naţionale pentru a lua deciziile necesare”.
Poziţia sa este foarte aşteptată, pentru că el dispune de puterea de a numi premierul.
Acest proces ar putea să dureze mult timp, în aşteptarea unui acord ipotetic între mai multe forţe politice asupra unui candidat la Matignon şi asupra unui program, mai puţin în cazul în care Emmanuel Macron optează în favoarea unui Guvern tehnic după modelul italian.
Mai multe voci din tabăra prezidenţială, de exemplu Yaël Braun-Pivet, credeau luni ”mai mult ca nicodată în coaliţie”. ”Va trebui ca fiecare să facă un efort pentru a găsi un program de guvernare”, a subliniat ea la France 2.
Iar Aurore Bergé a întins mâna Partidului Les Republicains (LR, dreapta) şi celor aproximativ 60 de deputaţi ai acestuia în noua Adunare. ”Oare vor să rămână o forţă de opoziţie sistematică?”, întreba ministrul în exerciţiu la RTL.
RN - încă în şoc după nişte alegeri cu mult sub speranţele sale - denunţă ”mlaştina” în care a plonjat ţara.
Emmanuel Macron trebuie ”să decidă dacă numeşte un premier de extremă stânga, şi după aia curaj la votul de încredere, curaj la construirea unui buget”, l-a atacat la France Inter vicepreşedintele RN Sébastien Chenu.
”PARADOX INSTITUŢIONAL”
Această ecuaţie este aprope de nesoluţionat.
Fără o parte a stângii, macroniştii nu vor putea să guverneze, iar fără o parte a macroniştilor, NFP nu va reuşi nici el.
Problema este că tabăra prezidenţială a anunţat în mod clar că nu se va alia cu Partidul La France insoumise (LFI, stânga radicală) o ipoteză respinsă şi de mişcarea lui Jean-Luc Mélenchon.
Căutarea soluţiei la LR s-ar putea dovedi de asemenea timp pierdut.
Laurent Wauquiez, care revine pe scena naţională după ce a fost ales în Haute-Loire, a avertizat că ”nu va exista nico coaliţie şi niciun compromis” din partea LR.
”Această alianţă împotriva RN se transformă într-o formă de paradox instituţional. Alegătorii s-au mobilizat, au răspuns acestui apel, însă pentru a produce o Franţă neguvernabilă în acest stadiu”, analizează la AFP politologul Martial Foucault de la Cevipof.
La stânga, liderii NFP se confruntă din nou cu provocarea de a-şi depăşi divergenţele, aflate în centrul unei alianţe pe cât de largi, pe atât de eteroclite, de la Jean-Luc Mélenchon la Raphaël Glucksmann şi de la antifascistul Raphaël Arnault la fostul preşedinte François Hollande, ales în Corrèze.
Raportul de forţe între grupurile politice din fosta Nupes s-a reechilibrat, însă LFI rămâne principalul grup de stânga - cu aproximativ 75 de deputaţi - împotriva a aproximativ 60 de socialişti, 30 de ecologişti şi zece comunişti.
”Cei care ne explică că vor face o majoritate fără LFI nu au avut aceiaşi profi de matematică ca mine (...). Nu văd cum este posibil acest lucru”, a subliniat Marine Tondelier.
”Un premier bun trebuie să calmeze ţara (şi) să federeze în propria tabără, prin urmare nu va fi Jean-Luc Mélenchon", a adăugat ea.
Este necesar să se ţină cont şi de ”frondori”, în plin divorţ cu LFI, de exemplu Clémentine Autain şi François Ruffin, care nu se alătură foştilor lor colegi.
Emmanuel Macron trebuie ”fie să plece, fie să numească un premier” din NFP, a tunat inflexibil Jean-Luc Mélenchon.
Glucksmann s-a arătat mai deschis. ”Va trebui să vorbim, va trebui să discutăm, va trebui să dialogăm” în contextul acestei Adunări ”divizate”, explică preşedintele Place publique.
Programul NFP - de la abrogarea reformei pensionării şi până la un SMIC de 1.600 de euro net - pare puţin compatibil cu ambiţiile tabnerei prezidenţiale.
AMĂRĂCIUNE ÎN RN
În paralel, urmează să aibă loc negocieri în vederea repartizării grupurilor politice şi atribuirii posturilor-cheie în Adunarea Naţională şi alegerii viitorului preşedinte al acesteia la 18 iulie.
Preşedinta în exerciţiu a Adunării, Yaël Braun-Pivet, realeasă în Yvelines, crede că poate rămâne la prezidiu.
În schimb, în RN este momentul amărăciunii.
La vârsta de 28 de ani, preşedintele mişcării, Jordan Bardella trebuie să-şi constate eşecul ”planului Matignon”, care s-a lovit încă o dată de ”frontul republican”, în pofida unei creşteri clare a numărului de mandate.
Însă victoria RN nu este ”decât amânată”, iar ”mareea (...) contnuă să urce”, speră Marine Le Pen, care vizează alegerile prezidenţiale din 2027.
Până atunci, uşile Palatului Bourbon se deschid oficial luni, la ora locală 14.00 (15.00, ora României), pentru a primi o parte a celor 577 de deputaţi din noua legislatură.
Nu toţi se prezintă la întâlnire. Cei din LFI au stabilită să vină împreună la ora locală 10.00 (11.00, ora României).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
