Este Franţa o ţară care poate fi guvernată, după ce francezii au făcut baraj împotriva extremei drepte duminică, în turul doi al alegerilor legislative anticipate, printr-o mobilizare în care Noul Front Popular (NFP, stânga) a devenit cea mai mare forţă politică în noul Parlament, cu 182 de deputaţi, o coaliţie departe de majoritatea absolută? scrie BFMTV, care prezintă cinci scenarii posibile în acestui scrutin.
La mai puţin de două ore după anunţarea primelor rezultate, premierul Gabriel Attal a anunţat că-şi prezintă luni demisia preşedintelui Emmanuel Macron.
Preşedintele Republicii urmează să numească un nou premier, care să formeze un nou Guvern.
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
SCENARIUL 1: UN GUVERN NFP
Cu peste 180 de deputaţi, NFP este cea mai mare forţă în noua Adunare Naţională.
Emmanuel Macron are astfel ”datoria să cheme NFP să guverneze”, a cerut liderul La France insoumise (LFI, stânga radicală) Jean-Luc Mélenchon imediat după anunţarea primelor proiecţii.
În lipsa unei majorităţi absolute, LFI propune să îşi impună o parte a programului - creşterea SMIC, blocarea preţurilor, abrogarea reformei pensiilor - prin decret.
Un Guvern NFP ar urma să nu fie vizat de o moţiune de cenzură şi să convingă, astfel, o parte a deputaţilor coaliţiei prezidenţiale Ensemble pour la Republique! să nu voteze o moţiune de cenzură a dreptei sau extremei drepte.
Un guvern minoritar poate să guverneze în pofida unor moţiuni de cenzură. Elisabeth Borne şi Gabriel Attal au făcut acest lucru timp de doi ani, pentru că LR nu a votat niciodată în totalitate în favoarea doborârii guvernelor lor.
SCENARIUL 2: GUVERN ENSEMBEL-LR
O alianţa cu LR, foarte alunecos din 2022, le-ar permite macroniştilor să se menţină pe linia de plutire.
Potrivit Elabe, 231 de deputaţi Ensemble, LR, diverşi de dreapta sau UDI au fost aleşi în Adunare duminică.
”Ţara este de dreapta. Trebuie să guvernăm la dreapta. Şi nu să facem coaliţie cu LFI şi NFP”, a declarat la BFMTV Gérald Darmanin, un fost apropiat al lui Nicolas Sarkozy.
”Noi întindem mâna LR”, a declarat la BFMTV Benjamin Haddad, un deputat Ensemble şi fost secretarnaţional al UMP. ”Spun de doi ani că vreau să lucrăm cu ei”.
Geoffroy Didier de la LR a cerut la BFMTV ca ”dreapta independentă să rămână liberă şi să nu se înhăiteze cu Emmanuel Macron, care el însuşi s-a înhăitat cu stânga, chiar extrema stângă, pentru a bloca RN”.
În cazul ajungerii la un acord, viitorul Guvern ar putea cădea în urma unei moţiuni de cenzură, dacă aceasta este susţinută de FNP (182 de deputaţi) şi RN (147), dar nu şi dacă se încheie acorduri în vederea abţinerii unor partide.
SCENARIUL 3: O COALIŢIE DUPĂ MODELUL GERMAN
Soluţia este ea cu totul alta?
”Stânga vrea să guverneze, dar nu va guverna niciodată”, declară BFMTV un cadrul din Renaissance. ”Un premier NFP cade în trei zile”, apreciază el.
”Trebuie să se facă o coaliţie după modelul german, iar asta va lua timp”, pledează el.
În Germania, partide cu ideologii diferite se aliază frecvent după ce află rezultatul alegerilor, pentru a forma o majoritate. Socialiştii şi conservatorii au guvernat împreună, iar în ultimii ani împreună cu ecologiştii.
Însă o coaliţie PS-Ensemble-LR ar însuma 296 de deputaţi, adică o majoritate scurtă.
În Franţa, o asemenea coaliţie nu a fost formată niciodată în Republica a V-a, iar partidele din NFP au exclus din seara alegerilor acest scenariu.
”Am avea o singură busolă, cea a NFP”, a declarat la anunţarea primelor rezultate Olivier Faure. prim-secretarul PS, care şi-a reiterat dorinţa abrogării reformei asigurării de şomaj şi taxării superprofiturilor.
SCENARIUL 4: UN GUVERN TEHNIC
Rămâne scenariul unui Guvern zis tehnic, alcătuit din experţi - economişti, înalţi funcţionari, diplomaţi -, conduşi de către o personalitate consensuală.
Aceasta este o idee vagă în Franţa, care nu a fost pusă niciodată în practică în Republica a V-a.
Franţa a avut un Guvern de uniune naţională din care făceau parte aproape toate partidele - dar nu şi PCF -, al lui Michel Debré (1959-1962).
”Tehnicieni” s-au aflat de asemenea la şefia unor guverne, de exemplu Raymond Barre în 1976 sau Jean Castex în 2020, însă ei aveau un mandat politic şi o majoritate în Adunare.
Concret, este vorba despre o superadministraţie, însărcinată să asigure continuitatea statului, care să facă în aşa fel încât funcţionarii şi facturile să fie plătite, ca resursele necesare să fie alocate administraţiilor şi ca sute de miliarde de care Franţa are nevoie pentru a se finanţa să fie luate de pe pieţe.
Este vorba despre strictul minim. În problemele fiscale, el ar fi cantonat la statu quo.
SCENARIUL 5: CRIZĂ INSTITUŢIONALĂ
Dar chiar şi un Guvern tehnic s-ar afla mereu sub ameninţarea unei moţiuni de cenzură a NFP, LR sau RN.
În cazul în care nu are loc niciunul dintre aceste scenarii, Franţa intră într-o profundă criză instituţională, iar Emmanuel Macron nu poate dizolva Adunarea până în iulie 2025.
”Dacă nu există o majoritate, soluţia ieşirii din impas este ca el (Emmanuel Macron) să plece”, declara înaintea turului doi Jean-Luc Mélenchon. ”Este normal, el este vinovat de încurcătură”, adăuga el.
Fostul candidat în alegerile prezidenţiale a invocat atunci o referinţă istorică pentru a-şi ilustra spusele - a cartelului stângii din 1924.
Această coaliţie a reuşit să obţină demisia preşedintelui Alexandre Millerand, după ce a ”respins toate guvernele” în lanţ.
Un astfel de scenariu nu s-a mai repetat de la instaurarea Republicii a V-a.
Emmanuel Macron declara la o zi după ce a dizolvat Adunarea că exclude să demisioneze, ”indiferent care va fi rezultatul” alegerilor legislative anticipate pe care le-a convocat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
