Medicul anatomopatolog este esenţial în diagnosticarea bolilor tumorale, a celor inflamatorii şi nu numai. Prin examinarea microscopică a probelor biopsice, pieselor chirurgicale şi a frotiurilor citologice, acesta poate stabili cu precizie tipul şi stadiul unei afecţiuni, informaţii esenţiale pentru stabilirea unei conduite terapeutice adecvate.
„În afecţiunile non-tumorale, contribuie la diagnosticarea bolilor inflamatorii, autoimune sau infecţioase, oferind informaţii esenţiale pentru gestionarea corectă a pacientului. Spre exemplu, în cazul unei boli inflamatorii intestinale (ex. boala Crohn), medicul poate preciza gradul de activitate sau de severitate al bolii, pe baza fragmentelor biopsice examinate microscopic”, a explicat Assist. Univ. Dr. Antonia Carmen Georgescu, medic anatomopatolog în cadrul laboratorului OncoTeam Diagnostic, parte a Grupului MedLife.
Tipuri de probe care ajung cel mai frecvent în laboratorul de anatomie patologică
Probele primite în laborator pot fi clasificate în mai multe categorii. Prima categorie include probele recoltate în scop de screening, cum ar fi citologia Babeş-Papanicolaou, utilizate pentru depistarea precoce a leziunilor premaligne ale cancerului de col uterin.
A doua categorie o reprezintă probele biopsice cu scop diagnostic, precum puncţia biopsie mamară sau prostatică, esenţiale pentru identificarea şi confirmarea tumorilor maligne. „Rezultatul acestora poate ghida decizia terapeutică, fie prin iniţierea unui tratament neoadjuvant, fie prin intervenţia chirurgicală directă”, a precizat dr. Georgescu.
O altă categorie cuprinde probele cu scop curativ, provenite din excizii chirurgicale realizate pentru îndepărtarea completă a tumorii cu margini de siguranţă. „Acestea permit o evaluare detaliată a caracteristicilor tumorale şi o stadializare corectă a bolii, având un impact major asupra conduitei terapeutice ulterioare”, a spus medicul anatomopatolog.
Cum se desfăşoară procesul de analiză a unei probe tisulare?
Procesul de analiză a unei probe tisulare în laboratorul de anatomie patologică implică mai multe etape şi poate funcţiona eficient doar cu ajutorul unui personal medical şi auxiliar foarte bine pregătit.
Totul începe cu recepţia şi înregistrarea probei fixate în formol, urmată de orientarea macroscopică realizată de către medicul anatomopatolog.
„Această etapă presupune secţionarea probei sau a piesei de excizie şi selectarea fragmentelor reprezentative care vor fi, în cele din urmă, examinate microscopic. Excepţie fac probele biopsice de mici dimensiuni, care sunt, de regulă, prelucrate în totalitate. Ulterior, proba este prelucrată cu ajutorul histoprocesorului, care are rolul de a deshidrata ţesutul şi de a-l impregna cu parafină. Urmează incluzionarea fragmentelor în blocuri de parafină, care vor fi apoi secţionate la microtom, iar secţiunile rezultate vor fi preluate pe lame. Acestea sunt supuse colorării histologice, cel mai frecvent cu hematoxilină-eozină, pentru evidenţierea detaliilor structurale”, a detaliat dr. Georgescu.
Medicul anatomopatolog examinează microscopic lamele şi emite un diagnostic pe baza acestora. În cazurile în care acesta sau oncologul consideră necesar, se pot efectua teste imunohistochimice pentru clarificarea diagnosticului sau pentru evaluarea biomarkerilor cu rol prognostic. Suplimentar, pot fi realizate teste de biologie moleculară, care oferă informaţii adiţionale esenţiale pentru managementul pacientului.
„În cazul cancerelor, examenul anatomopatologic nu doar confirmă prezenţa bolii, ci şi precizează tipul şi agresivitatea acesteia, ajutând astfel oncologii să aleagă cel mai eficient tratament," a subliniat dr. Antonia Carmen Georgescu. De asemenea, în cazul bolilor inflamatorii intestinale, analiza histopatologică poate determina severitatea inflamaţiei, ghidând astfel decizia terapeutică.
Cancerul testicular şi importanţa analizelor sanguine în diagnostic şi prevenţie
Analizele sanguine sunt printre cele mai accesibile şi informative teste medicale. Acestea pot detecta anomalii încă din faze incipiente, oferind posibilitatea unui tratament precoce. Cancerul testicular este o tumoră malignă care se dezvoltă la nivelul testiculelor, cel mai frecvent subtip histopatologic fiind seminomul testicular. Este un tip de cancer relativ rar, dar reprezintă cea mai frecventă tumoră malignă la bărbaţii tineri, cu vârste cuprinse între 15 şi 40 de ani. Diagnosticul cancerului testicular implică o combinaţie de metode imagistice, markeri serici şi examinare histopatologică pentru confirmarea malignităţii.
„Markerii tumorali, precum alfa-fetoproteina (AFP), gonadotropina corionică umană (hCG) şi lactat dehidrogenaza (LDH) sunt esenţiali în diagnosticul cancerului testicular. Valorile crescute ale acestora pot sugera prezenţa unei tumori şi pot ajuta la stadializarea bolii,” a afirmat dr. Georgescu.
Aproximativ 9.720 de cazuri noi de cancer testicular vor fi diagnosticate în anul 2025 în SUA, conform estimărilor Societăţii Americane de Cancer. Potrivit datelor furnizate de Cancer Research UK, în perioada 2017-2019, în Marea Britanie s-au înregistrat 2.376 cazuri noi de cancer testicular.
„Cauzele exacte nu sunt pe deplin elucidate, însă există anumiţi factori de risc bine documentaţi. Printre aceştia se numără criptorhidia (testiculul necoborât în scrot), istoricul familial de cancer testicular, sindroamele genetice precum sindromul Klinefelter şi expunerea la anumite substanţe toxice sau perturbatori endocrini. De asemenea, antecedentele personale de neoplazii testiculare sau disgeneziile testiculare cresc semnificativ riscul de apariţie a bolii”, a declarat medicul anatomopatolog. Prognosticul este, în general, favorabil, deoarece cancerul testicular răspunde bine la tratament dacă este diagnosticat precoce.
Rolul examenului anatomopatologic în confirmarea diagnosticului de cancer testicular
„Diagnosticul de certitudine se stabileşte prin analiza histopatologică a testiculului, care, de regulă, nu se biopsiază înainte de intervenţia chirurgicală, din cauza riscului de diseminare tumorală. Orhiectomia radicală inghinală este astfel metoda standard pentru obţinerea materialului necesar evaluării anatomopatologice, care permite clasificarea tipului tumoral şi ghidarea tratamentului ulterior”, a mai subliniat dr. Georgescu.
Examinarea histopatologică poate stabili cu certitudine prezenţa şi tipul histologic al tumorii. După orhiectomia radicală, piesa de rezecţie este analizată macroscopic pentru a evalua dimensiunea, aspectul şi limitele formaţiunii tumorale. „Examenul histologic permite diferenţierea între un seminom şi o altă tumoră cu celule germinale non-seminomatoasă (carcinom embrionar, teratom, coriocarcinom, tumoră de sac vitelin) sau chiar permite identificarea tumorilor mixte cu celule germinale. De asemenea, examinarea histopatologică oferă informaţii esenţiale despre nivelul de invazie al tumorii şi permite identificarea de emboli tumorali limfo-vasculari (celule tumorale prezente în circulaţia sangvină sau limfatică). Seminomul este una dintre cele mai frecvente tumori testiculare, reprezentând peste 50% dintre tumorile cu celule germinale. Suplimentar, testele imunohistochimice ajută la clarificarea diagnosticului şi la identificarea markerilor cu valoare prognostică. Rezultatul anatomopatologic stă la baza stadializării bolii şi ghidării tratamentului oncologic, influenţând deciziile terapeutice ulterioare. Astfel, pacienţii cu seminom in stadii incipiente, care nu au alţii factori de risc, au un prognostic extrem de favorabil, cu o rată de supravieţuire de 99% la 15 ani”, a precizat medicul.
Investigaţii anatomopatologice sunt recomandate şi pacienţilor cu alte boli în afara cancerelor
Pe lângă rolul lor în oncologie, examenele anatomopatologice sunt utilizate şi pentru diagnosticarea altor afecţiuni. În cazul patologiei non-tumorale, biopsia poate fi indicată în scop diagnostic în mai mult instanţe:
- În patologia gastro-intestinală, pentru diagnosticarea si evaluarea severităţii gastritelor, colitelor sau în diagnosticul infecţiilor fungice (Candida albicans) sau bacteriene (Helicobacter pylori);
- În patologia testiculară, pentru evaluarea şi subclasificarea formelor de infertilitate masculină;
- În patologia ginecologică, pentru evaluarea infertilităţii primare feminine de cauză inflamatorie;
- În patologia dermatologică, biopsia poate ajuta în identificarea şi diagnosticarea pacienţilor cu boli autoimune (lupus eritematos cutanat), infecţii micotice (tinea pedis) sau parazitare (scabie), precum şi reacţii alergice;
- În patologia nefrologică, biopsia renală poate ajuta în diagnosticarea si clasificarea glomerulopatiilor, precum şi în diagnosticarea bolilor autoimune.
Pe lângă examinarea histopatologică la parafină, în coloraţie uzuală Hematoxilină-eozină, biopsiile renale şi cele cutanate pot fi examinate şi în imunofluorescentă directă, în urma prelucrării probei la gheaţă.
„Anatomia patologică este o componentă crucială a screeningului oncologic, permiţând diagnosticarea precoce şi îmbunătăţirea prognosticului pacienţilor. Corelarea rezultatelor citologice, histopatologice şi imunohistochimice permite personalizarea tratamentului pentru fiecare pacient în parte. În patologia non-tumorală, biopsia (cutanată sau gastrointestinală) poate fi indicată la debutul bolii pentru stabilirea diagnosticului de certitudine, iar uneori, cu precădere în tractul gastrointestinal, biopsiile pot fi repetate în vederea evaluării răspunsului la tratament, a remisiei şi pentru evaluarea severităţii recăderilor. În patologia inflamatorie, biopsia poate aduce informaţii privitoare la diagnostic (ex. autoimun vs. infecţios), la severitatea bolii, la nivelul de extensie al bolii şi, astfel, poate influenţa conduita terapeutică”, a concluzionat medicul.
Analizele sanguine şi investigaţiile anatomopatologice sunt esenţiale pentru diagnosticarea şi monitorizarea bolilor. Fie că este vorba despre depistarea precoce a unui cancer, identificarea unei boli autoimune sau evaluarea eficienţei unui tratament, aceste teste reprezintă un instrument de bază în practica medicală. „Este esenţial ca pacienţii să înţeleagă importanţa acestor analize şi să urmeze recomandările medicului, deoarece un diagnostic corect şi precoce poate salva vieţi,” a transmis Assist. Univ. Dr. Antonia Carmen Georgescu.
Surse:
https://www.cancer.org/cancer/types/testicular-cancer/about/key-statistics.html
***
Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
(Articol susţinut de MedLife)
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
