Reprezentanţi ai organizaţiilor de extremă dreapta americane au fost condamnaţi la plata sumei de 25 de milioane de dolari victimelor unei manifestaţii pe care au organizat-o în 2017 la Charlottesville şi care s-a transformat într-o dramă, relatează AFP.
În urmai unui proces de o lună, la un tribunal federal, un juriu a stabilit că 12 lideri şi cinci grupuri de ultradreapta pot fi traşi la răspundere cu privire la violenţe care s-au soldat cu un mort şi mai mulţi răniţi în acest oraş din Virginia.
Juriul a reţinut patru dintre cele şase motive ale inculpării formulate în plângerea depusă de către victime ale violenţelor şi nu a reuşit să se pună de acord asupra celorlalte două.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Cu toate acestea, reclamanţii şi-au exprimat bucuria faţă de faptul că au primit satsfacţie.
”Sperăm de-acum ca această hotărâre să încurajeze şi alte voci să (...) denunţe supremaţia albilor”, afirmă ei într-un comunicat al organizaţiei Integrity First for America, care i-a susţinut.
”Hotărârea transmite mesajul că ţara noastră nu tolerează violenţa motivată de ura rasială sau religioasă”, apreciază avocatele lor Roberta Kaplan şi Karen Dunn.
În vara lui 2017, sute de naţionalişti albi au manifestat, sub steagul mişcării ”Unite the Right”, în semn de protest faţă de hotărârea primarului de a da jos de pe soclu o statuie a generalului Robert Lee, care a condus statele din Sud sclavagiste în Războiul de Secesiune.
Adunarea a început în seara lui 11 august cu un marş neonazist şi al unor membri Ku Klux Klan (KKK) cu torţe.
A doua zi, ciocniri au izbucnit între susţinători ai supremaţiei albilor şi manifestanţi antirasişti.
Un simparizant neonazist, James Fields, a intrat atunci cu maşina în mulţimea contramanifestanţilor, a ucis o tânără în vârstă de 32 de ani, Heather Heyer, şi a rănit alte 19 persoane.
Preşedintele republican de atunci Donald Trump a denunţat violenţe ”de ambele părţi” şi a fost acuzat, din această cauză, de complezenţă faţă de extrema dreaptă.
James Fields a fost condamnat la închisoare pe viaţă.
Procesul în civil, lansat în 2017 de către victime, a avansat mai încet, din cauza lipsei cooperării acuzaţilor.
În timpul procesului, majoritatea acuzaţilor nu şi-au negat convingerile - inclusiv rasiste -, însă au negat că au planificat violenţele.
În anii '80-'90, plângeri în civil depuse de activişti antirasişti au permis îngenuncherea mai multor organizaţii extremiste, obligate să-şi vândă bunurile pentru a plăti despăgubiri la care au fost condamnate de către justiţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
