O femeie din Braşov este cercetată penal pentru spălare de bani, fiind suspectată că a ajutat persoane neidentificate să transfere în mai multe conturi şi, în final, să intre în posesia unor bani proveniţi din fraude cu investiţii în criptomonede. Ea ar fi primit 5.000 de lei pentru a participa la operaţiunea de spălare a banilor. Şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, procurorul Adrian Radu, afirmă că numărul dosarelor care vizează fraude cu investiţii a ”crescut exponenţial”.
”Din cercetări a rezultat că, în data de 05.04.2024, autori necunoscuţi au transferat suma de 99.700 lei, care reprezenta produsul unei infracţiuni de «efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos», din contul bancar al unei societăţi comerciale păgubite în contul bancar al unui terţ, la care avea acces inculpata, pentru ca apoi inculpata să transfere această sumă, în mai multe tranşe, către un alt cont bancar deschis pe numele său şi din acesta în alte conturi indicate de alţi autori necunoscuţi, inculpata fiind recompensată pentru implicarea ei cu suma de 5.000 lei”, informează, joi, Parchetul de pe lîngă Tribunalul Braşov.
Evenimente
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Reprezentanţii Parchetului au precizat pentru News.ro că suma de bani transferată provenea din fraude online, banii care fac obiectul infracţiunii provenind de la persoane care au fost înşelate, crezând că investesc în criptomonede.
În urma unor percheziţii făcute miercuri, femeia a fost reţinută, fiind plasată, în cursul zilei de joi, sub control judiciar.
Şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, procurorul Adrian Radu, a declarat, joi, pentru News.ro, că anchetatorii se confruntă cu o explozie numărului de cazuri legate de fraude online. El a explicat că este vorba despre dosare în care persoane care au crezut că investesc pentru profituri consistente au pierdut banii, după ce au fost înşelaţi de anunţurile postate online care folosesc numele şi imaginea unor persoane cunoscute.
De altfel, mai multe persoane publice au atras atenţia asupra folosirii de către infractori a numelui şi imaginii lor.
Luna trecută, Ministerul Energiei anunţa că a fost depusă plângere penală la DIICOT după ce imaginea şi vocea ministrului Sebastian Burduja au fost folosite ilegal într-un videoclip deepfake şi într-un articol fake news, care susţin ”în mod fals promovarea de către ministrul Energiei a unei platforme investiţionale create de două companii, cu promisiunea unor câştiguri financiare pentru cetăţeni”. ”Românii ar trebui să fie precauţi în accesarea platformelor care promit profituri uriaşe peste noapte”, afirma Sebastian Burduja.
Şi Banca Naţională a României (BNR) anunţa o tentativă de fraudă financiară tip deepfake după ce au apărut videoclipuri ce folosesc fraudulos imaginea şi vocea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, pentru a convinge publicul să facă investiţii financiare pe o platformă inexistentă.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
