Italia a eliminat oficial o lege din 1913 care permitea guvernului să cenzureze scene sau filme ca „Salò o le 120 giornate di Sodoma” al lui Pier Paolo Pasolini şi „Last Tango in Paris” al lui Bernardo Bertolucci.
Decizia privind abrogarea legii - cu importanţă simbolică, având în vedere că cenzura nu mai era practicată în realitate - elimină „sistemul de controale şi intervenţii care încă permitea statului italian să intervină asupra libertăţii artiştilor”, a spus ministrul Culturii, Dario Franceschini, citează Variety.
Sute de filme din întreaga lume au fost interzise la nivel local în ultimele decenii, din motive religioase, „morale” şi politice.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Acum, distribuitorii de filme vor clasifica producţiile în conformitate cu clasificarea existentă din punct de vedere al vârstei publicului, precum „14+” (sau 12+, dacă minorul este însoţit de un adult) şi „18+” (sau 16+, dacă minorul este însoţit de un adult). Ulterior, o comisie formată din profesionişti din industria filmului, experţi în educaţie şi activişti pentru drepturile animalelor, va evalua clasificarea acestora.
Începând din 1944, potrivit unei analize a Cinecensura, în Italia au fost interzise 274 de filme autohtone, 130 americane şi 321 din alte ţări. În cazul a peste 10.000 de producţii a fost nevoie ca unele scene să fie tăiate.
Ultimul caz important de cenzură a avut loc în 1998. Comedia „Toto Who Lived Twice”, de Daniele Ciprì şi Franco Maresco, a stârnit critici în rândul catolicilor italieni din cauza referinţelor la zoofilie, sodomie, viol şi religie. Aceasta producţie sprijinită financiar de guvern a fost interzisă la câteva zile după ce a fost lansată. Dezbaterea iscată a dus, ani mai târziu, la emiterea decretului prin care a fost eliminată legea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
