Industria de software şi servicii aduce un aport de circa 6,2% din PIB, ceea ce însumează circa 13,6 miliarde euro, arată un studiu al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), potrivit căruia un angajat IT contribuie la bugetul de stat dublu faţă de medie.
Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii prezintă rezultatele celui mai amplu studiu al industriei realizat până în prezent. Printre subiectele abordate se numără evoluţia industriei de software şi servicii, analiza sectorială comparativă a României cu alte ţări, contribuţia industriei la economia României, precum şi impactul unor posibile scenarii de dezvoltare a industriei.
„Ştim cu toţii că industria IT este unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării economice a României, că specialiştii noştri sunt printre cei mai buni din lume şi, cu toate că industria creşte constant şi aduce contribuţii relevante la bugetul de stat, ne confruntăm în continuare cu un deficit al forţei de muncă. Am realizat acest studiu tocmai pentru a avea o imagine exactă a industriei şi pentru a prezenta diferite scenarii de evoluţie a industriei în următorii patru ani. În funcţie de măsurile care se iau sau nu cât mai curând, România poate deveni un hub tehnologic în regiune sau îşi poate pierde competitivitatea raportat la industria IT, cu efecte considerabile pentru economia naţională, în ambele situaţii”, a declarat Mihai Matei, preşedinte ANIS.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Potrivit studiului, industria de software şi servicii aduce un aport de circa 6,2% din PIB, ceea ce însumează circa 13,6 miliarde euro. Defalcat, 8,8 miliarde euro impact direct reprezintă excedentul brut de exploatare, taxe şi cheltuieli de personal, 2,6 miliarde euro impactul indirect – tranzacţiile economice cu furnizori români ai întreprinderilor din industrie şi 2,2 miliarde euro impactul indus – salariile cheltuite în economia naţională de către angajaţi susţinuţi direct şi indirect.
Totodată, industria de software şi servicii creşte de 3 ori mai repede decât economia. Dacă în ultimii cinci ani analizaţi (2015-2020), creşterea economică a României a fost de 6%, industria a înregistrat o creştere de 17%.
10 angajaţi din industrie susţin alte 10 locuri de muncă
Potrivit studiului, circa 270.000 de angajaţi sunt susţinuţi în total de industria de software şi servicii IT, respectiv toţi salariaţii care există, în medie, la nivelul a două judeţe din România. Mai exact, aceştia sunt 135.000 angajaţi în companiile cu activitate principală în software şi servicii IT (impact direct), peste 73.000 angajaţi susţinuţi de-a lungul lanţului de furnizori români ai întreprinderilor din industrie (impact indirect) şi peste 65.000 angajaţi susţinuţi prin salariile cheltuite în economia naţională (impact indus).
De asemenea, industria înregistrează cea mai rapidă rată de creştere a angajaţilor în ultimii cinci ani, o creştere anuală de circa 10.000 de persoane. Deşi cererea de forţă de muncă din sectorul TIC şi, implicit, din industria de software şi servicii IT, este în continuă creştere, există însă un deficit semnificativ de specialişti, de circa 10.000/ an.
Dintre cei peste 203.000 de specialişti TIC (în toate companiile, inclusiv cele cu activitate secundară în sector), numărul total de angajaţi beneficiari de scutire la plata impozitului pe venit, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator, este de circa 104.000, respectiv un procent de 51%.
Cu toate acestea, industria de software şi servicii IT aduce la bugetul de stat venituri din contribuţii şi taxe de cca. 1,3 -1,4 miliarde euro, ceea ce înseamnă că angajaţii SW & IT beneficiari de scutire aduc de circa 2 ori mai multe contribuţii la bugetul de stat, comparativ cu media la nivelul economiei naţionale.
De asemenea, conform raportului ANIS, la fiecare 1 euro pe care statul nu îl încasează din impozitul pe venit, salariatul din industria SW & IT cheltuie 46 euro în economie.
Industria IT în 2025: contribuţii de 20,4 miliarde euro la PIB
În prezent, România are a treia cea mai mare bază de specialişti din CEE şi o creştere de 1,2 ori mai mare faţă de regiune. Deşi ţara noastră are cea mai mică densitate a companiilor comparativ cu statele vecine şi o performanţă relativ scăzută în inovaţie, facilităţile fiscale reprezintă, momentan, un avantaj competitiv regional. Potrivit reprezentanţilor ANIS, în lipsa unor măsuri suplimentare de susţinere a industriei IT, competitivitatea în regiune se va eroda. Totodată, emigrarea va deveni mai atractivă pentru specialiştii tech, iar costurile cu personalul şi viteza de creştere a industriei se vor alinia mediei CEE.
Realizând un set de scenarii pentru viitorul industriei, ANIS estimează că în cazul menţinerii situaţiei actuale (scenariul de bază), industria poate contribui la PIB cu o valoare adăugată brută de circa 17,4 miliarde euro în 2025. Pe de altă parte, valoarea poate creşte până la 20,4 miliarde euro, dacă se instituie măsuri de îmbunătăţire continuă a competitivităţii, ori poate scădea până la 15,7 miliarde euro, dacă se înregistrează o deteriorare abruptă a competitivităţii.
Printre măsurile de consolidare a competitivităţii se numără: menţinerea scutirilor fiscale, introducerea unor măsuri suplimentare de încurajare a industriei şi stimularea inovării. Pe de altă parte, decelerarea competitivităţii va avea loc dacă se vor elimina scutirile fiscale, România va deveni necompetitivă în regiune, iar ritmul de creştere va scădea.
Pe lângă menţinerea actualelor facilităţi, reprezentaţii industriei prezintă trei tipuri de măsuri necesare pentru a consolida competitivitatea industriei IT în regiune: încurajarea cercetării & inovării, atragerea, păstrarea şi stimularea specialiştilor, precum şi formarea forţei de muncă (educaţia în IT).
Pentru prima direcţie, reprezentaţii propun ca măsuri: aplicarea deducerilor deja existente pentru activitatea de R&D, mărirea procentului de deductibilitate, iar proiectele prin care sunt create patente certificate să fie considerate proiecte R&D fără alte formalităţi birocratice.
La nivel de menţinere şi stimulare a specialiştilor, ANIS propune: stoparea fenomenului brain-drain, măsuri de protecţie socială, simplificarea participării financiare a angajaţilor la veniturile societăţilor (ESOP), atragerea specialiştilor din alte ţări şi readucerea în ţară a celor plecaţi.
Pentru formarea forţei de muncă în IT, ANIS vede ca măsuri potrivite oferirea de stimulente angajatorilor care susţin programe de instruire, finanţări pentru programe de educaţie post-absolvire privată în IT şi susţinere pentru angajarea şi recalificarea din alte domenii.
Înfiinţată în anul 1998, ANIS reprezintă interese-le companiilor IT româneşti şi sprijină dezvoltarea industriei locale de software şi servicii, creşterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât şi a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.
Are peste 165 de membri şi peste 47.000 de angajaţi. Veniturile anuale cumulate ale membrilor plasează ANIS în zona actorilor cheie în ceea ce priveşte amprenta economică pe plan local. Cumulat, membrii ANIS au o cifra de afaceri de peste 3,87 miliarde de euro, adică peste 65% din totalul veniturilor generate de industria IT la nivel national.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
