Înalţi oficiali ai Comisiei Europene au explicat luni că Planul de Redresare şi Rezilienţă al României, adoptat de CE, va genera o creştere a Produsului Intern Brut de maxim 2,9% până în 2026. Ei au subliniat că, pentru moment, el nu este afectat de situaţia politică din ţară, dar că este nevoie de un guvern funcţional pentru a fi implementat. Oficialii, care au condus discuţiile cu autorităţile române, au explicat că măsurile din Plan nu pot fi modificate în timp şi că, în cazul în care proiectele cuprinse în acesta nu vor fi finalizate conform calendarului, banii nu vor putea fi alocaţi.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost aprobat de Comisia Europeană şi, în baza acestuia, România va primi 29 de miliarde de euro, granturi şi împrumuturi, pentru a-i investi în diverse proiecte până în decembrie 2026.
PNRR este un instrument bazat pe performanţă. România a depus planul său la finalul lunii mai, iar la fel care celelalte state membre ale Uniunii Europene va raporta situaţia, bianual, în cadrul Semestrului European.
Planul cuprinde 15 componente, care acoperă şase piloni şi sunt împărţite în granturi şi împrumuturi. Acestea însumează 171 de măsuri (64 de reforme şi 107 investiţii), iar la baza lor stau 507 puncte de referinţă şi obiective.
Din total, 14,24 de miliarde de euro reprezintă granturile şi 14,94 de miliarde de euro, împrumuturile.
Cei şase piloni sunt: tranziţia verde; transformarea digitală; creşterea inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii; coeziunea socială şi teritorială; sănătate, rezilienţă economică, socială şi instituţională; politici pentru noua generaţie.
„Planul abordează majoritatea provocărilor cu care se confruntă România, fie că este vorba despre finanţe publice, piaţa muncii, energie, transport, mediu, educaţie şi sănătate, este unul cuprinzător, ambiţios”, a declarat, la sesiunea de informare de luni, un înalt oficial de la Comisia Europeană.
Mai mult de 40% din dimensiunea totală a investiţiilor incluse în Plan vizează schimbările climatice - investiţii şi reforme. Între investiţii se numără modernizarea căilor ferate, eficientizarea mai bună a energiei în clădirile publice şi private, iar printre reforme se regăsesc decarbonizarea energiei şi a transportului. Este prevăzută şi intenţia de a adopta o strategie forestieră, cu investiţii corespunzătoare măsurilor de reîmpădurire. Puţin peste 20% din plan vizează stimularea transformării digitale.
Cât priveşte rezilienţa, aici principalele segmente sunt: educaţie şi aptitudini (restructurarea în profunzime a sistemului de învăţământ prin proiectul „România Educată”, educaţia timpurie, îmbunătăţiri în infrastrucură); sănătate (construirea şi recondiţionarea spitalelor publice, a serviciilor ambulatorii mai ales din zona rurală); piaţa muncii şi politici sociale (reforma pensiilor şi salariilor, implementarea unui venit mediu de incluziune socială); administraţia (modernizarea administraţiei publice - investiţii în digitalizare; administraţie fiscală mai puternică).
Dintre proiectele propuse de România şi respinse, cel mai important din punct de vedere financiar şi pe baza căruia au fost discuţii prelungite cu oficialii români a fost legat de irigaţii. „Aici s-a pus întrebarea cât de mult aceste măsuri de irigaţie dăunează mediului şi, având în vedere că avea să fie o sumă importantă, de 2 miliarde de euro, cerută de autorităţile române, am vrut, evident, să primim dovezi că aceste măsuri de irigaţie nu vor deteriora starea apelor. Autorităţile române nu au putut să ofere Comisiei aceste dovezi şi am insistat pentru eliminarea acestei măsuri din PNRR”.
Impactul economic este aşteptat să dureze în timp, au spus reprezentanţii Comisiei. Potrivit estimărilor, până în 2026, este aşteptat ca PNRR să genereze o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) între 1,8% şi 2,9%.
Eligibil a fost un proiect de construcţie a unei reţele de distribuţie de gaz în Oltenia, care va transporta hidrogen verde, iar asta înseamnă că „în timp, aceasta va trebui să crească proporţia de hidrogen regenerabil de la 20% la 100%, astfel că am acceptat şi am aprobat această investiţie”.
O altă investiţie în ceea ce priveşte gazele este legată de eliminarea treptată a cărbunelui. „România s-a angajat să închidă multe dintre unităţile care folosesc lignit, care sunt limitate şi foarte poluante. Este imposibil ca România să treacă imediat de la cărbune la energie regenerabilă. Aici este prevăzută înlocuirea treptată a acestor unităţi vechi cu centrale mult mai eficiente care folosesc combustibil combinat”.
După ce Comisia Europeană a evaluat PNRR şi a transpus conţinutul în propuneri pentru decizia de implementare din partea Consiliului, în următoarele patru săptămâni Consiliul trebuie să o aprobe şi să adopte deciziile aferente. Urmează semnarea acordului, între Comisie şi statul membru, iar în primă fază România va primi 3,8 miliarde de euro, prefinanţare, în trimestrul al patrulea din 2021.
Ulterior, de până la două ori pe an, statele membre cer noi plăţi pentru a atinge obiectivele. În decurs de două luni, Comisia pregăteşte evaluări preliminare ale cererilor şi, în urma deciziei, statele membre primesc rata sprijinului financiar.
Dacă România sau oricare alt stat membru nu implementează până la finalul lui 2026 proiectele propuse, nu este prevăzută o extindere a perioadei în care aceşti bani alocaţi pot fi cheltuiţi. Dacă proiectele nu sunt finalizate la timp, în baza obiectivelor stabilite, banii nu pot fi alocaţi. Există o dispoziţie clară: măsurile din PNRR nu trebuie modificate în timp.
„Sfătuim statele membre să nu concentreze prea multe obiective spre final (al perioadei, n.r.), tocmai pentru a evita riscul ca unele măsuri să nu fie realizate la timp”.
Când un stat membru consideră că a îndeplinit un obiectiv, va depune dovezile în acest sens şi solicitarea de plată la începutul următorului trimestru, iar CE va face verificări. „Va fi foarte mult de muncă, vom verifica, dar nu vom aştepta ca dialogul să se bazeze pe aceste solicitări, vom fi în contact permanent cu toate ţările”.
Legat de impactul pe care l-ar avea asupra PNRR lipsa unui guvern stabil la Bucureşti în următoarea lună, oficialii CE au spus: „Noi sperăm să fie instituit cât de curând un guvern stabil. Atâta timp cât România dă asigurări legat de angajamentele sale privind reformele şi investiţiile, nu există un impact imediat”.
Ei au subliniat că este nevoie de un „guvern funcţional” pentru implementarea PNRR.
„Câtă vreme punctele de referinţă şi obiectivele sunt asigurate, nu există un impact imediat, dar, în realitate, probabil că asta ar crea probleme. Comisia este mereu gata să ofere sprijin şi asistenţă tehnică pe cât posibil. Sperăm că având în vedere că instituţiile care vor fi însărcinate cu implementarea acestui Plan sunt în mare parte aceleaşi care implementează fondurile structurale europene, ar trebui să existe o anumită pricepere, aşa că nu e ceva nou pentru ele legat de cum să gestioneze cu aceste proiecte. Sperăm ca situaţia (guvernului, n.r.) să se rezolve cât mai repede posibil pentru a nu avea un impact negativ, repercusiuni în implementarea Planului”, au conchis oficialii CE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
