Curtea Constituţională a respins miercuri, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiate sesizările USR, PNL şi ale preşedintelui Klaus Iohannis privind modificarea Legii concurenţei. Prin urmare, actul normativ adoptat de Parlament este constituţional.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate”, a transmis CCR, într-un comunicat de presă.
Pe 3 iulie, senatorii USR şi PNL au atacat la Curtea Constituţională modificările aduse Legii pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei 21/1996 adoptată de Senat în plenul din 30 iunie. Aleşii susţin că modificările aduse de către PSD actului normativ afectează indepdenţa Consiliului Concurenţei.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În sesizarea adresată Curţii Constituţionale, USR şi PNL arată că modificările aduse încalcă principiul bicameralismului, cele 20 de amendamente introduse în timpul dezbaterilor din Senat modificând esenţial forma adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi generând astfel deosebiri majore de conţinut între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.
Pe lângă motivul de natură extrinsecă, cele două consideră că există şi o serie de motive de natură intrinsecă pentru care legea care schimbă cadrul legal al concurenţei contravine Constituţiei României.
Potrivit sursei citate, modul în care, conform modificărilor, se fac numirile noilor membri ai plenului Consiliului Concurenţei, prin încetarea în bloc a mandatelor actualilor membri, încalcă principiul neretroactivităţii legii, celal egalităţii în drepturi precum şi prevederile art. 148 alin.(2) din legea fundamentală, prin nerespectarea principiului supremaţiei dreptului Uniunii Europene asupra dreptului naţional.
Modificările aduse la Legea Concurenţei de către PSD sunt în contradicţie cu prevederile Directivei ECN +, care obligă Statele Membre să se asigure că autorităţile naţionale de concurenţă dispun de garanţiile de independenţă, de resursele şi de competenţele în materie de aplicare a legii şi de impunere de amenzi, care le sunt necesare pentru a fi în măsură să aplice articolele 101 şi 102 din TFUE în mod eficace, mai arată USR şi PNL în sesizare.
Directiva prevede clar că persoanele membre în organele decizionale ale autorităţilor naţionale de concurenţă „pot fi demise numai în cazul în care nu mai îndeplinesc condiţiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin sau în cazul în care s-a constatat că au comis o abatere gravă în temeiul dreptului intern”.
Or, în cazul de faţă, demiterea membrilor plenului intervine pentru un alt motiv decât cele prevăzute de Directiva ECN+, şi anume ca urmare a unei intervenţii politice a actualei majorităţi parlamentare controlate de PSD.
De asemenea, conform sursei menţionate, modul în care se face desemnarea noilor membri ai Consiliului contravine Directivei ECN+, „statele membre se asigură că membrii organului decizional al autorităţilor naţionale administrative de concurenţă sunt selectaţi, recrutaţi sau numiţi în conformitate cu proceduri clare şi transparente, stabilite în prealabil în dreptul intern”.
Şeful statului precizează că la Senat, forul decizional, au fost realizate intervenţii asupra unor prevederi importante ale legii, care însumează peste 20 de articole, comparativ cu forma tacită adoptată de către Camera Deputaţilor.
„Din analiza acestor noi dispoziţii introduse de Senat rezultă că acestea nu au legătură cu forma iniţiatorului sau cu scopul iniţiativei legislative, aşa cum acesta a fost dezvoltat în expunerea de motive. Prin raportare la forma iniţiatorilor, ce cuprinde prevederi regăsite integral în forma adoptată tacit de Camera Deputaţilor, apreciem că aceste modificări realizate în Camera decizională reprezintă deosebiri majore de conţinut, atât prin raportare la amploarea acestora, la importanţa aspectelor vizate de Legea nr. 21/1996, dar mai ales prin raportare la consecinţele pe care aceste prevederi le vor avea în privinţa independenţei unei instituţii cheie a statului român, afectându-i independenţa, contrar celor avute în vedere de iniţiatorii legii în expunerea de motive”, potrivit textului sesizării formulate la CCR.
De asemenea, preşedintele Iohannis susţine că prevederile pentru numirea în funcţia de membru al Consiliului Concurenţei încalcă dispoziţiile din Constituţie.
„Condiţia necesară pentru a fi numit în funcţia de membru al Consiliului Concurenţei, prevăzută de art. 15 alin. (4) lit. f) din legea criticată - „să nu fie incapabilă ori să nu fi fost condamnată pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani sau mai mare” - contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Constituţie, întrucât instituie o decădere perpetuă din dreptul de a ocupa funcţia de membru al Consiliului Concurenţei”, potrivit sursei citate.
Şi prevederea ca o persoană să aibă vechime de cel puţin 10 ani într-o funcţie de demnitate publică pentru a fi numită în calitate de preşedinte al Consiliului Concurenţei încalcă Legea fundamentală, argumentează Preşedintele României.
„Condiţia necesară pentru a fi numit în calitate de preşedinte al Consiliului Concurenţei, prevăzută de art. 15 alin. (5) din Legea nr. 21/1996, potrivit căreia „persoana propusă pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei trebuie să aibă o vechime de cel puţin 10 ani într-o funcţie de demnitate publică sau de conducere cu responsabilităţi ce implică o înaltă competenţă profesională şi managerială”, contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta privind calitatea legii”, conform sursei menţionate.
Sintagma „funcţii publice de specialitate”, utilizată în cuprinsul art. 211, este neclară şi nu se corelează cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, mai spune preşedintele Iohannis.
„Nu numai că suntem în prezenţa unor reglementări neclare, dar prin soluţia legislativă adoptată se creează pe de o parte un paralelism legislativ, iar pe de altă parte o contradicţie cu alte reglementări în vigoare”, conchide şeful statului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
