2020 a fost anul care a declanşat schimbarea privind viaţa la birou şi modul în care vor fi gândite birourile de-aici înainte, iar acum asistăm deja la o reîntoarcere treptată a angajaţilor la birou, a declarat într-un interviu pentru News.ro Ştefan Tudos, vicepreşedinte al Genesis Property, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de birouri de clasa A din România. Efectele pandemiei s-au resimţit asupra întregii pieţe imobiliare din România, inclusiv în ceea ce priveşte chiriile. Pentru unele companii, a existat o reducere a nevoii de spaţiu de birouri, iar acestea au ales să subînchirieze spaţiile. El afirmă că tendinţele indică mai degrabă către un model hibrid de lucru, care să le ofere oamenilor flexibilitatea să lucreze şi de acasă, 1-2 zile pe săptămână, dar şi să meargă la birou. Stocul total de birouri în Bucureşti se apropie de 3 milioane de metri pătraţi, dintre care aproximativ 155.000 de metri pătraţi au fost livraţi în 2020 şi la care s-ar mai putea adăuga încă 250.000 de metri pătraţi anul acesta, aproximativ 50% din spaţiile noi fiind deja pre-închiriate. Ştefan Tudos estimează o creştere a ratei de neocupare în Bucureşti de aproximativ 15% la sfârşitul anului, faţă de 9% în prezent.
Reporter: Pandemia a afectat întreaga economie, inclusiv piaţa birourilor. Cum arată viitorul pentru acest sector?
Ştefan Tudos: Pandemia a fost şi continuă să fie şi un experiment la scară largă pentru fezabilitatea şi impactul sistemului de lucru de la distanţă pe termen lung. Companiile au accelerat digitalizarea, iar cei mai mulţi angajaţi au lucrat de acasă în ultimul an, pentru a-şi proteja sănătatea şi a reduce riscurile răspândirii Covid-19. În tot acest context, birourile şi rolul lor pentru angajatori şi angajaţi se transformă. Am simţit cu toţii cât de important este să existe un spaţiu de lucru în afara casei şi cât contribuie la menţinerea echilibrului emoţional al oamenilor şi la interacţiunea şi colaborarea lor în echipă. Şi asistăm deja la o reîntoarcere treptată a angajaţilor la birou, dublate de adaptarea birourilor pentru a deveni mai rezistente la provocările pentru sănătate.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Birourile vor deveni, în viitor, huburi în care angajaţii nu doar să lucreze, ci să găsească o experienţă integrată de lucru, stil de viaţă, divertisment şi socializare şi să aibă un cadru pentru interacţiune şi creativitate. Vor integra măsuri care protejează sănătatea oamenilor şi tehnologii bazate pe inteligenţa artificială care redefinesc modul în care vor lucra în viitor. Ultimul an ne-a reamintit că sănătatea este pe primul loc, iar preocuparea pentru sănătate va rămâne în obişnuinţa tuturor şi după ce va trece pandemia.
Prin urmare, anul care tocmai s-a încheiat nu este doar anul pandemiei, ci şi anul care a declanşat schimbarea privind viaţa la birou şi modul în care vor fi gândite birourile de-aici înainte. Observăm că apar noi tulpini de coronavirus, aşa că, foarte posibil, problema pandemiei nu va fi rezolvată rapid doar prin vaccinare. Peste 60% dintre angajaţii care au participat la un sondaj iniţiat de Genesis Property la final de 2020 simt nevoia ca biroul lor să includă măsuri care să limiteze riscurile de îmbolnăvire pentru angajaţi.
Tocmai de la această nevoie a pornit şi The Immune Building Standard, primul standard global open-source care evaluează şi confirmă rezistenţa clădirilor la agenţi patogeni, atât în timpul pandemiei, cât şi în viitor. Un standard conceput pentru a oferi oamenilor şi companiilor care revin în birouri încrederea că spaţiul în care lucrează are capacitatea să limiteze provocările pentru sănătate, având la bază un set de peste 120 de măsuri care pot fi aplicate în orice clădire din România şi din lume. Pentru că ne vom întoarce la birou şi viaţa va intra într-o nouă normalitate, şi ca să nu fim luaţi pe nepregătite şi de alte provocări, indiferent dacă acestea sunt generate de o pandemie, de o ameninţare bacteriologică sau de una toxicologică, e nevoie să ne gândim din timp la soluţiile care să sporească imunitatea clădirilor în care petrecem cea mai mare parte a timpului.
Reporter: Unii proprietari de birouri au anunţat proiecte pe zona de rezidenţial, inclusiv schimbarea destinaţiei unor clădiri de birouri. Vedeţi aici o tendinţă pe termen lung?
Ştefan Tudos: Într-un an în care casele au fost în centrul activităţii oamenilor, înlocuind pentru mulţi şi biroul, dar şi şcoala copiilor sau sala de fitness, rezidenţialul este un segment care a avut de câştigat, tendinţa multora fiind să-şi caute locuinţe care să răspundă mai bine nevoilor actuale. Ca urmare, proiectele rezidenţiale au câştigat teren în planurile dezvoltatorilor. Transformarea birourilor în spaţii rezidenţiale este însă o decizie strategică mai complexă pentru dezvoltatori şi se întâmplă într-un context mai amplu, probabilitatea ca aceasta să devină o tendinţă generală, pe termen lung, fiind redusă. Biroul va rămâne extrem de important în strategia companiilor de a oferi un mediu de lucru creativ, eficient şi sănătos pentru angajaţi.
Reporter: Ce atitudine au angajaţii faţă de lucrul de acasă? S-au adaptat sau vor să se întoarcă la birou?
Ştefan Tudos: Unii angajaţi s-au adaptat lucrului de acasă, alţii preferă un stil hibrid în această perioadă încă influenţată de efectele pandemiei, care să îmbine ambele moduri de lucru. Dar cei mai mulţi vor să se întoarcă la birou. Dacă biroul ar fi mai sigur pentru sănătatea lor, 55% dintre respondenţii la sondajul Genesis Property confirmau că ar prefera să lucreze cel puţin 3-4 zile pe săptămână sau chiar exclusiv de la birou, indiferent de contextul epidemiologic. Pentru 58% dintre ei, lucrul la birou înseamnă o interacţiune mai bună cu colegii lor, pentru 41% este un mod prin care pot menţine un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională, iar pentru 22% este inclusiv o soluţie pentru a evita probleme de sănătate psiho-emoţională.
Reporter: Lucrul de acasă va deveni un mod de lucru standard pentru mulţi angajaţi sau consideraţi că un stil de lucru hibrid este viitorul?
Ştefan Tudos: Tendinţele indică mai degrabă către un model hibrid de lucru, care să le ofere oamenilor flexibilitatea să lucreze şi de acasă, 1-2 zile pe săptămână, dar şi să meargă la birou. Efectele pe termen lung ale lucrului exclusiv de acasă încă nu sunt pe deplin cunoscute, însă discuţiile din ultimul an despre sănătatea psiho-emoţională şi revenirea la viaţa de dinainte de pandemie lasă de înţeles că, dacă au de ales, cei mai mulţi angajaţi vor să lucreze măcar parţial din afara casei.
Reporter: Ce pot face proprietarii de clădiri de birouri pentru a rămâne atractivi pentru chiriaşi şi angajaţi?
Ştefan Tudos: Proprietarii de clădiri de birouri trebuie să recâştige încrederea angajaţilor, prin impunerea unor măsuri de siguranţă clare, standardizate şi transparente. Cei mai mulţi dintre angajaţi spun că s-ar simţi mai în siguranţă dacă în clădirea de birouri unde lucrează ar fi aplicate măsuri pentru protejarea sănătăţii lor şi a colegilor, câteva exemple fiind sisteme mai performante de filtrare a aerului şi apei din clădire (58,3%), sisteme de igienă mai performante în toalete (41,6%) şi soluţii mai eficiente pentru asigurarea distanţării angajaţilor (40,4%), după cum a arătat sondajul Genesis Property. Toate acestea fac deja parte din lista de peste 120 de măsuri recomandate de standardul Immune™
Reporter: Cum vedeţi piaţa chiriilor de birouri? Ce faceţi pentru a limita plecările chiriaşilor sau reducerea suprafeţele închiriate?
Ştefan Tudos: Desigur, efectele pandemiei s-au resimţit asupra întregii pieţe imobiliare din România, inclusiv în ceea ce priveşte chiriile. Însă, în segmentul birourilor de clasă A, pe care Genesis Property este activ, contractele de închiriere sunt încheiate pe termen mediu şi lung, de regulă pe cel puţin 5 ani. Chiriaşii sunt companii multinaţionale care ocupă de la câteva mii până la 20-30.000 de metri pătraţi. Acest segment al pieţei este unul foarte stabil şi rezistent la şocuri, iar chiriile rămân stabile şi în condiţii dificile de piaţă. Însă, la nivelul pieţei, este posibil să vedem un impact în 2021, în cazul spaţiilor de birouri cu contracte de închiriere care expiră, pe fondul unor planuri de optimizare la nivelul chiriaşilor.
La nivelul pieţei, în cazul unui chiriaş care vrea să reducă spaţiul închiriat, trebuie purtate discuţii şi negocieri între părţile implicate, pentru a fi găsită cea mai bună soluţie pentru toată lumea, în funcţie de condiţiile specifice ale fiecărui caz. Transformarea rolului birourilor în contextul modelului de lucru hibrid, printre altele, a dus la o reducere a nevoii de spaţiu de birouri pentru unele companii, dar asta nu înseamnă, automat, că aceste vor să renunţe la birourile lor. În unele cazuri, subînchirierea este o soluţie eficientă, chiriaşii păstrând opţiunea de a readuce întreaga echipă în acelaşi spaţiu în viitor.
Reporter: La cât evaluaţi piaţa birourilor în 2021? Care este diferenţa faţă de 2020? Când va reveni la nivelul din 2019?
Ştefan Tudos: Piaţa imobiliară din România nu a fost ferită de efectele pandemiei de Covid-19, dar impactul asupra segmentului de birouri, în care operează Genesis Property, a fost mai redus decât în alte domenii. În 2021, ne aşteptăm ca piaţa să reintre pe un curs normal şi să înceapă să revină treptat la nivelurile de dinainte Covid-19.
Datele din piaţă arată că stocul total de birouri în Bucureşti se apropie de 3 milioane de metri pătraţi, dintre care aproximativ 155.000 de metri pătraţi au fost livraţi în 2020 şi la care s-ar mai putea adăuga încă 250.000 de metri pătraţi anul acesta, aproximativ 50% din spaţiile noi fiind deja pre-închiriate. În aceste condiţii, estimăm o creştere a ratei de neocupare în Bucureşti, care poate ajunge la aproximativ 15% la sfârşitul anului, faţă de 9% cât o estimăm în prezent. Însă, pentru birourile de clasă A rata va continua să fie mult mai mică şi o estimăm la sfârşitul anului 2021 la aproximativ 8%.
Reporter: Cum v-a afectat pandemia?
Ştefan Tudos: La Genesis Property am avut dintotdeauna o strategie de business care să asigure o creştere în perioade normale de piaţă şi stabilitate în condiţii dificile. În 2020, această strategie a funcţionat aşa cum ne aşteptam, iar compania a rămas solidă în faţa unei provocări globale. Atitudinea prevăzătoare s-a tradus de-a lungul timpului în formarea de rezerve financiare consistente şi în menţinerea unui grad redus de îndatorare, ceea ce ne-a oferit mereu libertate de mişcare în vremuri dificile şi o rezilienţă deosebită în faţa şocurilor. Criza financiară din 2008-2009, dar şi alte situaţii dificile ale pieţei, au reprezentat ocazii de a învăţa, de a ne adapta şi a deveni mai buni şi mai rezistenţi în faţa provocărilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
