Guvernul israelian a promis un răspuns sever la atacul fără precedent cu rachete al Iranului asupra Tel Avivului, provocând temeri cu privire la un posibil război total între cei doi inamici de lungă durată, transmite CNBC.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Marţi seara, Iranul a lansat aproximativ 180 de rachete balistice în mai multe locaţii din Israel, un atac despre care Teheranul a spus că a venit ca răspuns la asasinarea de către Israel a şefului Hezbollah Hassan Nasrallah, cu o săptămână înainte, transmite CNBC.

Autorităţile israeliene spun că nu au existat victime în urma ofensivei şi că majoritatea atacurilor au fost interceptate.

Evenimente

7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania

 Însă evenimentul a marcat un punct de cotitură într-o serie de mişcări de escaladare, în condiţiile în care Teheranul a părut ferm să restabilească descurajarea şi să demonstreze Israelului că ar putea şi că va ataca la momentul ales.

Pieţele sunt acum pregătite pentru ceea ce ar putea urma unor probabile represalii israeliene împotriva Iranului.

Acţoiunile din sectorul apărării sunt în creştere – iar preţurile petrolului, de mult scăzute, ar putea creşte, deoarece observatorii din industrie văd acum o ameninţare reală pentru aprovizionarea cu ţiţei.

Până la 4% din aprovizionarea globală cu petrol este în pericol, deoarece infrastructura petrolieră din Iran – unul dintre cei mai mari producători de ţiţei ai OPEC – ar putea deveni o ţintă pentru Israel.

Preţurile petrolului au crescut cu peste 5% în sesiunea de marţi, după atacul iranian cu rachete, înainte de a corecta creşterea la 2,5%.

Contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în decembrie se tranzacţionau miercuri în urcare cu 0,63%, la 74,02 dolari pe baril la Londra, în timp ce contractele futures din SUA West Texas Intermediate pentru noiembrie au crescut cu 0,67%, până la 70,30 dolari pe baril.

”Cred că acest accent ar putea fi pus pe Israel, dar accentul ar trebui să fie într-adevăr pe Iran şi dacă vor exista atacuri asupra infrastructurii regionale. Acesta este într-adevăr singurul eveniment pe care îl analizăm şi care ar putea determina o cale mai periculoasă pentru bursele de valori, pentru activele de risc în general”, a declarat Frederique Carrier, şeful strategiei de investiţii pentru Insulele Britanice şi Asia la RBC Wealth Management.

Lewis Sage-Passant, profesor adjunct de informaţii la Sciences Po din Paris, a descris pieţele energiei ca fiind nervoase, în timp ce investitorii urmăresc următoarele mişcări ale Israelului.

”Iranul depinde de o mână de terminale de export cu ”punct de sufocare”, cum ar fi insula Khark, care vor fi ţinte tentante pentru Israel”, a spus Sage-Passant.

Echipele din sectorul energetic par nervoase în legătură cu escaladarea atacurilor împotriva infrastructurii regionale. Chiar şi fără ţintire directă, o mare parte din infrastructura petrolieră a lumii se află sub traseele de zbor ale acestor rachete, aşa că, în mod natural, toată lumea este foarte nervoasă.”

După atacul de marţi, consilierul pentru securitate naţională al SUA, Jake Sullivan, a avertizat cu privire la consecinţe grave pentru Iran, spunând că SUA vor sprijini ferm Israelul.

Dar eforturile Washingtonului de a detensiona şi de a preveni un conflict la nivel de regiune au eşuat în mod clar, potrivit lui Roger Zakheim, fost adjunct al secretarului adjunct al apărării din SUA şi director al Institutului Ronald Reagan din Washington.

Atacul Iranului şi răspunsul israelian ulterior ”pot avea ca rezultat un impact asupra pieţelor petrolului, energiei, cu siguranţă aviaţiei şi, cu siguranţă, cred că şi asupra sectorului apărării... Investiţiile în apărarea antirachetă şi muniţie, acele companii care produc şi produc acele sisteme, cu siguranţă vor fi afectate de ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu”, a spus el.

Imediat după loviturile iraniene, acţiunile de apărare din SUA au atins niveluri record. De asemenea, acţiuni ale unor companii de apărare europene au crescut miercuri dimineaţă, ca urmare a riscurilor de conflict în creştere, Saab şi BAE Systems adăugând 2,2%. Thales şi Rheinmetall au crescut ambele cu peste 1,3%.

”Israelii vor răspunde acum, nu numai în natură, ci vor face tot ce este necesar pentru a restabili descurajarea”, a adăugat Zakheim.

Descurajare sau război în toată regula?

Rămân întrebări dacă un răspuns puternic israelian ar restabili descurajarea sau ar declanşa o escaladare suplimentară din Iran şi ar duce naţiunile într-un război în toată regula.

Într-o declaraţie în urma salvelor cu rachete ale ţării, ministrul de externe iranian Abbas Araghchi a declarat: ”Acţiunea noastră este încheiată, cu excepţia cazului în care regimul israelian decide să invite la noi represalii. În acest scenariu, răspunsul nostru va fi mai puternic şi mai puternic.”

În afară de punctele de sufocare geografice de pe piaţa petrolului, ”există o mulţime de facilităţi pe [partea] iraniană şi, de asemenea, [pe partea] israeliană, care ar putea fi toate vizate în termeni de infrastructură critică”, a declarat miercuri Sara Vakhshouri, fondatoare şi preşedinte la SVB. Energy, pentru CNBC Capital Connection.

”Această infrastructură este toată conectată”, a spus ea, subliniind că dimensiunea imensă a Iranului înseamnă că ”este imposibil să securizeze într-un fel totul”.

Unii observatori ai pieţei avertizează că preţurile petrolului ar putea atinge 100 de dolari pe baril.

Vakhshouri şi-a exprimat îndoielile cu privire la o astfel de prognoză, menţionând că evenimentele geopolitice adesea doar a afectează temporar preţurile petrolului.

Amploarea şi durata oricărui impact pe piaţă ”depinde de unde ar fi distrugerea şi de cât de mult petrol va fi scos de pe piaţă”, a spus ea.

”Cu siguranţă, preţurile vor avea o tendinţă ascendentă. [Dar] celălalt lucru este că piaţa se concentrează pe o incertitudine uriaşă de ambele părţi... [fie că] este partea cererii sau partea geopolitică.”

O problemă pe termen lung care stă la baza preţurilor petrolului este imaginea mai largă a cererii globale.

Preţul ţiţeiului Brent a atins cel mai scăzut nivel din ultimele 33 de luni la jumătatea lunii septembrie şi s-a situat în jurul a 70 de dolari pe baril până la atacul Iranului cu rachete asupra Israelului, bazat pe încetinirea cererii globale şi a ofertei abundente, în special din partea producătorilor non-OPEC+.

”Deci este un moment foarte interesant acum. Avem preţurile rezistente din cauza fricii de cerere scăzută pe piaţă, dar şi factorul geopolitic este real. Orice parte ar putea împinge cu adevărat piaţa şi am văzut doar în ultimele zile cum preţurile cresc şi scad, în funcţie de modul în care sunt declanşate sentimentele pe piaţă”, a spus Vakhshouri.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.