Hidroelectrica, unul din cei mai mari producători de energie din ţară, a anunţat vineri că, împreună cu autorităţile, caută soluţii pentru punerea în siguranţă a lucrărilor la hidrocentralele de pe râul Jiu, Dumitra, Bumbeşti şi Livezeni, proiect în care a cheltuit 155,5 milioane euro, dar care este blocat de două organizaţii de mediu, Bankwatch şi Neuer Weg.
Organizaţiile au câştigat definitiv în instanţă procesul prin care au cerut anularea autorizaţiilor de construcţie pentru amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, proiect început de Hidroelectrica încă din 2004 şi pentru realizarea căruia a alocat 1,01 miliarde lei şi pentru care a cheltuit până în prezent 715,25 milioane lei (circa 155,5 milioane de euro).
Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica, a participat la Târgu Jiu, la o dezbatere privind obiectivul de investiţii ”Amenajarea hidroenergetică a Râului Jiu pe sectorul Bumbeşti-Livezeni”, la care au participat şi oficiali ai Ministerului Energiei, ai Prefecturii Judeţelor Gorj şi Hunedoara, precum şi reprezentanţi ai Romelectro şi Hidroconstrucţia, ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj şi Gărzii Naţionale de Mediu şi ai administraţiei Parcului Naţional Defileul Jiului.
”Dezbaterea a avut ca scop găsirea cu celeritate a unor soluţii concrete pentru punerea în siguranţă a lucrărilor la amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, pe sectorul Bumbeşti-Livezeni. Urgenţa discuţiilor vine pe fondul îngrijorării autorităţilor cu privire la riscurile majore create de sistarea proiectului Hidroelectrica, urmare a deciziei Curţii de Apel pronunţate în data de 14 decembrie 2017, prin care au fost anulate autorizaţiile de construcţie”, arată Hidroelectrica într-un comunicat.
Oficialii producătorului de energie spun că Hidroelectrica cercetează căile de acţiune imediată pentru protecţia populaţiei din zonele adiacente aval de proiect, pentru limitarea posibilelor distrugeri cauzate de viiturile caracteristice perioadelor de iarnă-primavară, evitarea inundării drumurilor naţionale, precum şi pentru punerea în conservare în condiţii de siguranţă a lucrărilor deja efectuate, autorităţile centrale şi locale, împreună cu consorţiul derulator al proiectului.
”Identificarea şi efectuarea rapidă a lucrărilor de punere în siguranţă, în condiţiile respectării legii şi obţinerii autorizaţiilor necesare, sunt prioritate zero pentru Hidroelectrica, aceasta fiind singura soluţie până la comunicarea motivării instanţei, act ce ar permite societăţii stabilirea următorilor paşi pentru deblocarea proiectului AHE Bumbeşti-Livezeni”, adaugă oficialii companiei.
Ei spun că reprezentanţii autorităţilor au ţinut să reitereze importanţa naţională a proiectului amenajării hidroenergetice de pe Jiu, investiţia fiind importantă pentru judeţele Gorj şi Hunedoara, dar şi pentru Sistemul Energetic Naţional.
„Nu căutăm acum vinovaţi pentru blocarea proiectului, ci soluţii pentru punerea în siguranţă şi, ulterior, pentru punerea în funcţiune. Finalizarea investiţiilor hidroenergetice în derulare, de către Hidroelectrica – producător de energie din surse regenerabile de interes naţional –este o măsură asumată ferm prin Programul de Guvernare. La fel – creşterea gradului de valorificare a potenţialului hidroenergetic. Ministerul asigură întreg sprijinul pentru finalizarea lucrărilor de pe Jiu”, a afirmat Andrei Maioreanu, secretar de stat în Ministerul Energie.
La rândul său, preşedintele directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea, s-a declarat dezamăgit de blocarea proiectului prin decizia Curţii de Apel.
”Este un semnal foarte prost, de descurajare şi nesiguranţă, transmis tuturor investitorilor din România, nu doar celor din energie. Am atras atenţia în repetate rânduri asupra incoerenţelor legislative care afectează grav felul în care sunt realizate lucrările la obiectivele noastre. Din pacate, solicitările Hidroelectrica şi semnalul de alarmă pe care l-am tras au rămas fără ecou. Iata, suntem astăzi în faţa unei situaţii fără precedent: o investiţie pentru care s-au cheltuit 155,5 milioane de euro, foarte necesară sistemului, gata să fie pusă în funcţiune, intră în conservare cu perspectiva de a fi distrusă. Ne dorim sau nu să facem investiţii? Consider că a fost creat un precedent extrem de periculos. Cum să vorbim despre dezvoltare în condiţiile în care nu poţi să faci investiţii pentru că există oricând spectrul ca autorizaţii obţinute perfect legal să fie mai apoi anulate de instanţă”, a afirmat Badea.
El menţionează că este neapărat nevoie de armonizare legislativă, de conlucrarea între toate autorităţile competente.
”Normele şi normativele trebuie să fie simple şi uşor de înţeles pentru orice investitor. De asemenea, nu înţeleg ostilitatea organizaţiilor de mediu vizavi de investiţiile pe care le face Hidroelectrica. Construim scări de peşti în amenajări – un lucru recent pentru ţara noastră, şi, în general suntem deschişi la tot ceea ce înseamnă exigenţe de mediu. Efectuăm lucrări de împădurire şi amenajare care fac ca obiectivele noastre să se integreze în ambient. Şi noi dorim o Românie curată, în armonie cu mediul”, a punctat Badea.
În cazul proiectului AHE Bumbeşti –Livezeni, sentinţa Curţii de Apel Bucureşti pronunţată în data de 14 decembrie 2017 statuează următoarele, conform datelor de pe portalul instanţei: "Soluţia pe scurt: Admite recursul. Casează în parte sentinţa civilă nr. 4021/22.06.2017 a Tribunalului Bucureşti şi rejudecând dispune: Respinge excepţia tardivităţii invocării excepţiei de nelegalitate. Respinge excepţia de nelegalitate ca neîntemeiată. Admite acţiunea. Anulează autorizaţia de construire nr. 7/2016 emisă de Consiliul Judeţean Hunedoara şi autorizaţia de construire nr. 16/2012 emisă de Consiliul Judeţean Gorj. Menţine în rest sentinţa recurată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi 14.12.2017".
Decizia instanţei este definitivă şi opreşte un proiect demarat în anul 2004 pentru realizarea căruia compania Hidroelectrica a alocat 1,01 miliarde lei şi pentru care a cheltuit până la acest moment 715,25 milioane lei (circa 155,5 milioane de euro). Procesul a fost declanşat la solicitarea asociaţiilor non-guvernamentale Bankwatch şi Neuer Weg.
Trebuie subliniat că lucrările executate de Hidroelectrica sunt aproape de final pentru cele trei centrale hidroelectrice Bumbeşti, Dumitra şi Livezeni.
”Astfel, gradul de realizare al C.H. Dumitra este de 98%, iar în cazul centralei de la Bumbeşti, gradul de realizare pentru CH Bumbeşti este de aproximativ 90% pentru construcţii şi peste 70% pentru montarea de echipamente”, arată datele Hidroelectrica.
În ceea ce priveşte microhidrocentrala de la Livezeni, s-au executat lucrări în procent de 55%.
”Prin decizia instanţei, Sistemul Energetic Naţional va fi privat de un aport de 65 MW ce urmau a fi produşi începând de anul următor, în condiţiile în care investiţiile în noi capacităţi sunt slab reprezentate în România, iar necesarul de energie în SEN este din ce în ce mai dificil de acoperit în perioadele de vârf. Energia produsă de centralele construite pe Jiu ar fi permis alimentarea cu electricitate a peste 100.000 de gospodării cu un consum mediu lunar de 200 kWh/lună”, mai informează compania.
Hotărârea Curţii de Apel Bucuresti poate face obiectul căilor extraordinare de atac (contestaţie în anulare, revizuire sau revizuire specială) însă, dat fiind că motivele pentru a promova o cale extraordinară de atac sunt precis identificate de Codul de Procedură Civilă, Hidroelectrica va putea face o analiză pertinentă a acestora numai după ce Curtea de Apel Bucuresti va comunica motivarea soluţiei de mai sus.
Oficialii Hidroelectrica spun că vor face toate demersurile legale necesare pentru reluarea lucrărilor în condiţiile legii şi punerea în funcţiune a obiectivelor din Defileul Jiului.
Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti este definitivă şi executorie începând cu data pronunţării (14 decembrie 2017). Motivarea hotărârii de mai sus nu este încă disponibilă şi urmează să fie comunicată ulterior, cel mai probabil într-un interval de circa trei-patru luni de la data pronunţării.
Amenajarea hidroenergetică Bumbeşti-Livezeni se execută pe sectorul de defileu al râului Jiu, pe teritoriile judetelor Gorj si Hunedoara şi dispune de un potenţial hidroenergetic de 65 MW, respectiv de o energie de 259 GWh/an. Lucrările au fost autorizate de Consiliul Judeţean Hunedoara şi Consiliul Judeţean Gorj.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
