Cele mai importante provocări pentru România în 2021 sunt: criza sanitară până la atingerea unui nivel optim al imunităţii, campania de vaccinare COVID-19 şi consolidarea fiscală, arată raportul Fondului Proprietatea.
"Consumul a crescut gradual pe măsură ce restricţiile au fost ridicate. Faptul că economia românească este bazată pe consum într-o proporţie semnificativă s-a dovedit a fi o vulnerabilitate majoră în această perioadă. Credem că cele mai importante provocări pentru România în 2021 sunt: criza sanitară până la atingerea unui nivel optim al imunităţii, campania de vaccinare COVID-19 şi consolidarea fiscală. Cele mai importante oportunităţi din punctul nostru de vedere sunt: fondurile de redresare de la UE, care ar trebui să înceapă a fi primite anul acesta, creşterea cererii interne în cazul unei campanii de vaccinare de succes şi contextul actual de rate ale dobânzii la valori minime istorice, atât pentru investiţiile publice, cât şi pentru cele private", arată raportul FP.
Reprezentanţii FP spun că este dificil de preconizat cum va arăta economia globală sau cea românească în 2021, deoarece există încă mulţi factori necunoscuţi în acest moment.
"Ceea ce se poate observa totuşi în acest mediu incert este faptul că mixul de măsuri fiscale şi monetare prompte, pe de o parte, şi fundamentele economice bune, pe de altă parte, pot oferi baza pentru reluarea creşterii, odată ce pandemia va fi sub control", adaugă ei.
Preţul petrolului şi preţurile energiei în general au scăzut semnificativ în trimestrul II 2020. Incertitudinile în ceea ce priveşte durata şi severitatea crizei economice şi impactul asupra consumului provocat de pandemie persistă. Cu toate acestea, trendul de redresare a devenit mult mai evident în semestrul II 2020, în special în ceea ce priveşte preţurile gazelor naturale şi energiei electrice.
Conform celor mai recente informaţii disponibile de la Transelectrica, în 2020 consumul de energie electrică a scăzut cu 3,4% faţă de 2019. După scăderea bruscă de 11,3% în trimestrul II 2020 faţă de trimestrul II 2019, majoritatea consumatorilor industriali reducându-şi activitatea sau închizând instalaţiile în faza iniţială a stării de urgenţă, relaxarea treptată a restricţiilor a contribuit la redresarea cererii de energie electrică în semestrul II 2020. Conform Transelectrica, consumul de energie electrică în trimestrul IV 2020 a fost cu aproximativ 1,6% mai mare faţă de trimestrul IV 2019.
În ceea ce priveşte consumul de gaze naturale, acesta a crescut cu 9% în trimestrul IV 2020 faţă de trimestrul IV 2019, în principal ca urmare a industriei conversiei gazelor naturale în energie electrică şi industriei de îngrăşăminte, care au fost stimulate de preţurile mai mici ale gazelor naturale. Vremea rece a contribuit de asemenea la creşterea cererii de gaze naturale, conform OMV Petrom.
Preţurile gazelor naturale la nivel european, conform Central European Gas Hub, au început să îşi revină in cel de-al treilea trimestru. La un nivel de 13,8 euro pe MWh în trimestrul IV 2020, acestea au fost cu aproximativ 50% mai mari comparativ cu trimestrul III 2020, şi cu 6% mai mari faţă de trimestrul IV 2019. Preţul petrolului la nivel global a continuat să îşi revină în trimestrul IV 2020, preţurile Brent ale petrolului înregistrând o valoare medie de 44 dolari pe baril, ceea ce reprezintă o creştere trimestrială de 2%, fiind însă cu 30% mai mici faţă de trimestrul IV 2019.
Fondul Proprietatea a avut în 2020 pierderi de 103 milioane lei, de la un profit de 3,12 miliarde lei în 2019, în timp ce capitalurile proprii au scăzut în 2020 la 10,26 miliarde lei, de la 11,87 miliarde lei în 2019, potrivit rezultatelor financiare publicate marţi.
FP a distribuit în 2020 dividende brute către acţionari în valoare de 418 milioane lei, aferente anului financiar 2019.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
