Preşedintele turc Tayyip Erdogan a declarat că a mai redus inflaţia din Turcia la aproximativ 4% în trecut şi că va reuşi din nou acest lucru, în curând, în timp ce creşterile anuale ale preţurilor au depăşit 21% ca urmare a măsurilor sale de relaxarea monetară agresivă care au dus la prăbuşirea lirei, transmite Reuters.
Erdogan a spus că noua politică bazată pe rate scăzute ale dobânzilor face parte dintr-un ”război de independenţă economică” de succes, dar majoritatea economiştilor îl numesc nesăbuit şi prevăd că inflaţia va depăşi 30% anul viitor.
Lira a atins vineri un minim record de peste 17 unităţi pentru un dolar, pe fondul temerilor legate de o spirală inflaţionistă.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Lira turcească a pierdut aproximativ 55% din valoare anul acesta, din care 37% în ultimele 30 de zile.
La o întâlnire cu tinerii africani de sâmbătăm, care a fost difuzată duminică, Erdogan şi-a reiterat opinia neortodoxă că ratele dobânzilor provoacă creşterea preţurilor, adăugând că inflaţia va încetini în curând.
"Mai devreme sau mai târziu, la fel cum am redus inflaţia până la 4% când am venit la putere, o vom reduce din nou. Dar nu voi lăsa cetăţenii mei, poporul meu, să fie zdrobiţi de ratele dobânzilor", a spus Erdogan.
Inflaţia a coborât la aproximativ 4% în 2011, înainte de a începe să accelereze treptat din 2017. Inflaţia a accelerat cu 3,5 puncte procentuale în noiembrie, până la un ritm anual de 21,3%.
Mulţi turci au spus că o creştere cu 50% a salariului minim anunţată joi de Erdogan va fi insuficientă.
Creşterea este de aşteptat să stimuleze inflaţia globală a preţurilor de consum cu 3,5 până la 10 puncte procentuale.
Sub presiunea lui Erdogan, banca centrală a redus dobânzile cu 5 puncte procentuale, din septembrie.
Erdogan afirmă că modelul său de politică monetară va stimula exporturile, ocuparea forţei de muncă, investiţiile şi creşterea.
Sâmbătă, cel mai mare grup de afaceri din Turcia, TUSIAD, a cerut guvernului să renunţe la politica de rate scăzute şi să revină la ”regulile ştiinţei economice”.
Partidele de opoziţie l-au acuzat pe Erdogan că a provocat una dintre cele mai mari crize valutare din Turcia şi au cerut alegeri imediate, în timp ce mai multe sondaje au arătat că susţinerea populară pentru preşedinte şi partidului său AK, aflat la guvernare, se află la minime multianuale.
Numan Kurtulmus, adjunctul lui Erdogan în Partidul AK, a declarat că guvernul lucrează pentru a remedia dificultăţile economice, dar că nu va abandona niciodată noua politică.
Alegerile sunt programate pentru mijlocul anului 2023.
Erdogan, aflat la putere de 20 de ani, a spus că nu vor fi alegeri anticipate.
Mii de oameni au protestat la Istanbul şi în oraşul Diyarbakir din sud-estul ţării, în acest weekend, din cauza creşterii costurilor vieţii.
Unele linii de feribot care operează către şi dinspre Istanbul au fost oprite duminică din cauza costurilor nesustenabile rezultate din prăbuşirea lirei, potrivit operatorilor acestora.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
