Toate companiile care importă mărfuri precum îngrăşăminte, fontă şi oţel, aluminiu, produse chimice sau energie electrică, au noi obligaţii de raportare privind emisiile cu efect de seră, de la 1 octombrie 2023, în funcţie de cantitatea adusă pe piaţa din România, potrivit unui nou Regulament European. Valoarea amenzilor pentru companiile care nu se conformează acestor reglementări este cuprinsă între 10 şi 50 de euro pentru fiecare tonă de emisii nedeclarată.
România a reuşit în perioada 1990 – 2019 să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 62%, iar până în 2050, îşi propune să devină neutră din punct de vedere climatic, ajungând la o reducere a emisiilor nete cu 99% faţă de nivelul din 1990.
”De la 1 octombrie 2023, toate companiile care importă mărfuri precum îngrăşăminte, fontă şi oţel, aluminiu, produse chimice sau energie electrică, au noi obligaţii de raportare privind emisiile cu efect de seră, în funcţie de cantitatea adusă pe piaţa din România”, potrivit unui nou Regulament European, analizat de specialiştii Casei de Avocatură ONV LAW.
Noile obligaţii de raportare au fost adoptate luna aceasta, ca urmare a aprobării de către Consiliul European a Regulamentului de Implementare pentru instituirea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).
Prima raportare trebuie depusă, într-un sistem informatic dedicat, până la data de 31 ianuarie 2024, pentru mărfurile importate în ultimul trimestru din 2023.
Aceasta trebuie să includă cantitatea de bunuri importate, categoria de bunuri, ţara de origine a bunurilor importate, instalaţiile unde bunurile au fost produse, procesul de producţie utilizat pentru fabricarea produsului şi emisiile totale specifice încorporate, exprimate în tone de CO2 emise pentru fiecare tonă de mărfuri.
Pentru energia electrică importată, declarantul raportor (compania importatoare) va raporta şi:
- factorul de emisie utilizat pentru energie electrică, exprimat în tone CO2 per MWh (megawaţi oră);
- sursa de date sau metoda utilizată pentru determinarea factorului de emisie de energie electrică.
Valoarea amenzilor pentru companiile care nu se conformează cu aceste reglementări este cuprinsă între 10 şi 50 de euro pentru fiecare tonă de emisii nedeclarată.
„Politicile de mediu la nivelul Uniunii Europene devin din ce în ce mai riguroase, iar companiile trebuie să se asigure că se conformează legislaţiei în vigoare. Este o perioadă de tranziţie în care companiile care importă materiale cu emisii de CO2 trebuie să se conformeze cu aceste raportări, pentru că, mai apoi, din 1 ianuarie 2026, declaranţii autorizaţi vor achiziţiona şi preda certificatele CBAM pentru emisiile încorporate ale mărfurilor lor importate, iar preţul pentru aceste certificate va deriva din preţul cotei Schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS)”, declară Lorena Ciobanu, avocat în cadrul ONV LAW.
CBAM este un instrument de politică de mediu conceput la nivelul Uniunii Europene, care va contribui la reducerea emisiilor de dioxid de carbon la nivel global şi sprijină obiectivele Acordului ONU de la Paris.
Măsura are rolul de a contracara acţiunile unor companii de a-şi muta producţiile în afara UE, unde politicile de decarbonizare sunt mai puţin ambiţioase, iar mai apoi mărfurile sunt importate de ţările din Uniunea Europeană, cu costuri mai mici, în detrimentul ţintelor de mediu.
România este pe locul 2 în UE într-un top al ţărilor cu cele mai mici emisii ale gazelor cu efect de seră.
Eforturile României privind reducerea emisiilor de carbon sunt notabile. Cele mai recente cifre oficiale arată că, în 2021, ţara noastră se situa pe locul 2 la nivelul Uniunii Europene, cu 3,5 tone de emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor.
România a reuşit, în perioada 1990 – 2019, să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 62%, iar până în 2050 îşi propune să devină neutră din punct de vedere climatic, ajungând la o reducere a emisiilor nete cu 99%, faţă de nivelul din 1990.
ONV LAW este o casă de avocatură de pe piaţa locală. Fondată în anul 2000, aceasta asigură Preşedinţia pentru Europa a reţelei juridice globale Legal Netlink Alliance (LNA), ce reuneşte 95 de societăţi independente şi peste 1.500 de avocaţi din toată lumea. De asemenea, casa de avocatură este membră a reţelei juridice globale Interlaw, ce reuneşte peste 8.000 de avocaţi din peste 150 de oraşe din lume. ONV LAW acordă consultanţă juridică clienţilor privaţi şi instituţionali în domenii precum achiziţii publice şi concesiuni, market entry, dreptul aviaţiei şi infrastructură aeroportuară, dreptul societar, dreptul muncii, dreptul concurenţei, dreptul mediului, precum şi dreptul digital.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
