Comisia Europeană estimează pentru România o creştere economică de 4,2% în acest an şi de 4,5% în 2023.
"În privinţa României, previziunile economice din iarna anului 2022 estimează că, în 2022, creşterea economică va fi de 4,2%, respectiv 4,5% în anul 2023", arată Comisia Europeană.
Previziunile economice din iarna anului 2022 estimează că, în urma unei expansiuni semnificative de 5,3% în 2021, economia UE va creşte cu 4% în 2022 şi cu 2,8 % în 2023. În privinţa României, se estimează că, în 2022, creşterea economică va fi de 4,2%, respectiv 4,5% în anul 2023.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
De asemenea, în zona euro se anticipează o creştere de 4% în 2022, cu un ritm mai moderat, de 2,7%, în 2023. În al treilea trimestru al anului 2021, UE în ansamblul său a atins nivelul de dinainte de pandemie şi se preconizează că toate statele membre vor fi depăşit această etapă până la sfârşitul anului 2022.
După relansarea robustă a activităţii economice, care a început în primăvara anului trecut şi a continuat cu aceeaşi intensitate până la începutul toamnei, se estimează că ritmul de creştere în UE a încetinit la 0,4% în ultimul trimestru al anului 2021, de la 2,2% în trimestrul anterior. Deşi în previziunile economice din toamna anului 2021 se preconiza deja o încetinire a creşterii economice, după ce economia UE a eliminat decalajul faţă de nivelul anterior pandemiei în trimestrul al treilea din 2021, aceasta a fost mai accentuată decât se preconizase, dat fiind că s-au intensificat provocările: în special, creşterea bruscă a infecţiilor cu COVID-19, preţurile ridicate la energie şi perturbările în aprovizionare.
"Creşterea continuă să fie modelată de pandemie, multe ţări din UE fiind sub tensiune din cauza unei presiuni sporite asupra sistemelor de sănătate şi a lipsei de personal în urma îmbolnăvirilor, a carantinei preventive sau a sarcinilor de îngrijire. Blocajele logistice şi de aprovizionare, inclusiv deficitele de semiconductori şi de anumite metale, vor continua să afecteze producţia, cel puţin pe parcursul primei jumătăţi a anului. Nu în ultimul rând, se preconizează că preţurile energiei vor rămâne ridicate pentru o perioadă mai lungă decât se anticipase în previziunile de toamnă, cu un efect mai îndelungat asupra economiei şi presiuni inflaţioniste mai mari", arată CE.
În prezentele previziuni se presupune că presiunea exercitată de valul actual de infecţii asupra economiei va fi de scurtă durată. Se preconizează că activitatea economică îşi va recâştiga tracţiunea şi pe măsură ce condiţiile de aprovizionare continuă să se normalizeze, iar presiunile inflaţioniste să se reducă.
Dincolo de turbulenţele pe termen scurt, elementele fundamentale care stau la baza acestei faze expansioniste rămân în continuare solide. O piaţă a forţei de muncă în continuă îmbunătăţire, economii ridicate ale gospodăriilor, condiţii de finanţare încă favorabile şi implementarea integrală a Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR) sunt toate menite să susţină o fază expansionistă solidă şi de lungă durată.
Previziunile privind inflaţia au fost revizuite considerabil în sens ascendent în comparaţie cu previziunile din toamnă. Ele reflectă efectele preţurilor mai mari la energie, dar şi amplificarea presiunilor inflaţioniste asupra altor categorii de bunuri faţă de toamna anului trecut.
După atingerea unei rate record de 4,6% în trimestrul al patrulea al anului trecut, se estimează că inflaţia în zona euro va atinge un nivel maxim de 4,8% în primul trimestru din 2022 şi va rămâne peste 3 % până în trimestrul al treilea. Pe măsură ce se vor diminua presiunile generate de constrângerile legate de aprovizionare şi de preţurile ridicate la energie, se preconizează că inflaţia va scădea la 2,1% în ultimul trimestru al anului, iar pe parcursul anului 2023 se va situa sub obiectivul de 2% al Băncii Centrale Europene.
În ansamblu, se estimează că inflaţia în zona euro va creşte de la 2,6% în 2021 (2,9% în UE) la 3,5% (3,9% în UE) în 2022, înainte de a scădea la 1,7% (1,9% în UE) în 2023.
Incertitudinea şi riscurile rămân ridicate
Chiar dacă impactul pandemiei asupra activităţii economice s-a diminuat cu timpul, aplicarea în continuare a măsurilor de limitare a răspândirii bolii şi deficitul prelungit de personal ar putea afecta activitatea economică. De asemenea, ele ar putea afecta funcţionarea lanţurilor de aprovizionare critice pentru o perioadă mai lungă decât se preconizase. În schimb, încetinirea ritmului de creştere a cererii în viitorul apropiat poate contribui la rezolvarea blocajelor în aprovizionare puţin mai devreme decât se preconizase.
Pe de altă parte, cererea gospodăriilor ar putea creşte mai puternic decât se preconizase, după cum s-a întâmplat deja odată cu redeschiderea economiilor în 2020, iar investiţiile stimulate de MRR ar putea genera un impuls mai puternic pentru activitatea economică.
Inflaţia se poate dovedi mai ridicată decât se preconizase dacă presiunile asupra costurilor sunt în cele din urmă transferate de la producător la preţurile de consum într-o măsură mai mare decât se estimase, amplificând riscul unor efecte secundare.
"Economia UE a recâştigat acum tot terenul pierdut în perioada de apogeu a crizei, datorită campaniilor de vaccinare reuşite şi sprijinului coordonat pentru politica economică. Şomajul a atins un nivel minim record. Acestea sunt realizări majore. Având în vedere că pandemia nu s-a încheiat încă, provocarea noastră imediată este de a ne menţine ancoraţi pe traiectoria de redresare. Creşterea semnificativă a inflaţiei şi a preţurilor la energie, împreună cu blocajele din lanţul de aprovizionare şi de pe piaţa forţei de muncă, frânează creşterea economică. Cu toate acestea, privind în perspectivă, ne aşteptăm să revenim la un ritm mai intens de creştere în cursul acestui an, pe măsură ce unele dintre blocajele menţionate se diminuează. Fundamentele UE rămân solide şi vor fi consolidate în continuare pe măsură ce statele membre încep să îşi pună pe deplin în aplicare planurile de redresare şi rezilienţă", spune Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.
Riscurile la adresa perspectivelor de creştere şi inflaţie sunt puternic agravate de tensiunile geopolitice din Europa de Est.
"În această iarnă, numeroase provocări şi-au pus amprenta pe economia Europei: răspândirea rapidă a Omicron, o nouă creştere a inflaţiei ca urmare a măririi preţurilor la energie şi perturbările persistente ale lanţului de aprovizionare. Având în vedere că aceste provocări vor dispărea treptat, se estimează că ritmul de creştere economică se va accelera din nou în această primăvară. Presiunile asupra preţurilor vor rămâne probabil puternice până în vară, după care se estimează că inflaţia va scădea pe măsură ce creşterea preţurilor la energie se va tempera, iar blocajele în aprovizionare se vor diminua. Cu toate acestea, incertitudinea şi riscurile rămân ridicate", spune Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.
Previziunile economice din iarna anului 2022 oferă o actualizare a previziunilor economice din toamna anului 2021, care au fost prezentate în noiembrie 2021, concentrându-se pe evoluţia PIB-ului şi a inflaţiei în toate statele membre ale UE.
Prezentele previziuni se bazează pe un set de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, la ratele dobânzilor şi la preţurile produselor de bază, fiind întemeiate pe datele disponibile până la 27 ianuarie. Pentru toate celelalte date-sursă, incluzând ipotezele referitoare la politicile publice, prezentele previziuni iau în considerare datele disponibile până la 1 februarie, inclusiv.
Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.
Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din primăvara anului 2022, programate a fi publicate în mai 2022.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
