Cercetătorii Departamentului de sănătate al oraşului New York au început să analizeze materialul genetic al noului coronavirus pentru a urmări originile eventualelor epidemii care ar putea apărea în lunile următoare, în timp ce analizează cu precauţie să redeschidă oraşul care este în mare parte închis, transmite Reuters.
Activitatea lor se alătură eforturilor similare a zeci de instituţii din întreaga lume, care au secvenţiat genomii probelor de virus şi au reunit rezultatele lor într-o bază de date globală online, care permite cercetătorilor să observe diferenţele subtile între eşantioane, pentru a urmări răspândirea epidemiei.
Dr. Oxiris Barbot, comisarul de sănătate al oraşului New York, a declarat pentru Reuters, în timpul unei vizite din această săptămână la Laboratorul de Sănătate Publică din Manhattan, că secvenţierea genomului ar putea ajuta la conturarea unui posibil al doilea val de infecţii, în toamnă.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Putem folosi informaţi despre amprentă pentru a înţelege dacă acele infecţii suplimentare se datorează infecţiilor încă existente în oraş sau unora importate”, a spus Barbor într-un interviu.
Genomul noului coronavirus constă dintr-un singur fir scurt de acid ribonucleic sau ARN, o secvenţă distinctivă de molecule de bază genetică, pe care virusul le foloseşte pentru a deturna funcţionarea celulei gazdă, în scopul multiplicării.
Pe măsură ce virusul se reproduce în interiorul gazdei sale, poate face mici erori de transcriere, modificându-şi semnătura genetică. Aceste mutaţii, care pot fi transmise de-a lungul infecţiilor ulterioare, pot fi detectate la eşantioane prelevate de la pacienţi, pentru a crea un soi de arbore genealogic.
Cercetătorii Grossman School of Medicine, care au secvenţiat probe de virus, au dedus că varianta virusului dominant în New York - centrul unuia dintre cele mai mortale focare din lume - a ajuns din Europa.
Oficialii din domeniul sănătăţii pot folosi aceste cunoştinţe pentru a stabili care sunt măsurile cele mai eficiente şi unde se află punctele vulnerabile.
Deşi majoritatea mutaţiilor sunt banale şi nu afectează comportamentul virusului, cercetătorii lucreazăpentru a acumula suficiente probe pentru a vedea dacă există diferenţe clinice în diferite variante ale virusului, iar activitatea lor poate ajuta la dezvoltarea unui vaccin care să ofere cea mai largă protecţie posibilă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
