Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere a început, miercuri, la Iaşi, iar punctul central al zilei a fost discuţia care le-a avut protagoniste pe scriitoarele Sylvie Germain şi Gabriela Adameşteanu. Până duminică, inclusiv, la FILIT vor avea loc o sută de evenimente - lansări de carte, dezbateri şi prezentări, ateliere şi expoziţii -, la care sunt invitaţi aproximativ 300 de scriitori, traducători şi personalităţi din industria de carte.
Festivalul continuă programele demarate în urmă cu un an - „Casa fantasy„ şi „Casa copilăriei” -, pe lângă cele devenite deja tradiţie, precum „Scriitori printre liceeni”, „Scriitori în centru” şi „Serile FILIT”.
Noutatea ediţiei de anul acesta o reprezintă un proiect editorial prin care se doreşte marcarea Centenarului Marii Uniri - scrierea, editarea şi lansarea a colecţiei de cărţi „Scriitori de poveste”, biografii ale unora dintre cei mai importanţi autori români romanţate de unii dintre cei mai cunoscuţi scriitori contemporani.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Directorul FILIT şi managerul Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi, Lucian Dan Teodorovici, a explicat la evenimentul de deschidere a festivalului că acest proiect vorbeşte despre oamenii din spatele cărţilor.
„Avem 11 invitaţi cu totul deosebiţi, adică 11 scriitori clasici pe care Muzeul Literaturii Române îi reprezintă prim muzee şi case memoriale despre care au scris câte o biografie romanţată 11 scriitori contemporani foarte cunoscuţi în România şi chiar în afară. Este un proiect despre oameni”, a spus el.
Cea mai tânără autoare care participă la FILIT 2018 este Delia Calancia, care, la vârsta de 11 ani, a fost publicată de editura Humanitas. De cealaltă parte, a punctat prezentatorul serii - Cătălin Sava -, cel mai vârstnic voluntar de la ediţia de anul acesta este un bărbat de 72 de ani de la Cluj-Napoca.
Două expoziţii marchează festivalul - una de fotografie, semnată de Silviu Gheţie, şi un experiment grafic al cărui autor este Ion Barbu.
Accesul la evenimentele FILIT este gratuit, iar programul complet poate fi consultat pe filit-iasi.ro.
În prima seară a festivalului, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa, a acordat MNLR Iaşi „Diploma de Centenar”.
De la cuvânt la roman
Serile FILIT, cea mai importantă serie de evenimente din cadrul festivalului, îi vor avea invitaţi, între alţii, pe Jón Kalman Stefánsson (Islanda), Jonathan Franzen (SUA) şi Veronica Roth (SUA).
Prima parte a seriei le-a adus faţă în faţă pe prozatoarele Sylvie Germain (Franţa) şi Gabriela Adameşteanu (România).
Ele au vorbit despre polifonia cărţilor, despre narator şi simultaneitatea scrisului şi a trăirii. În cazul lui Adameşteanu cele două planuri sunt complet diferite.
„Planurile trăirii şi scrisului sunt total diferite. Este nevoie de timp pentru a aşeza semnificaţii”, a spus ea.
Pornind de la această idee, Germain a vorbit despre însemnătatea cuvântului şi a punctat: „Nu există un personaj despre care să spun că mă reprezintă în întregime. E un caleidoscop”.
Scriitoarele au dezbătut fragmente din opera lor, dar au făcut şi mărturisiri despre cum percep critica. O concluzie a serii a fost că „aceeaşi carte este citită diferit de fiecare”.
Sylvie Germain s-a născut în 1954, la Châteauroux (Franţa). A studiat filozofia la Sorbona (unde a obţinut un master de filozofie şi estetică, în 1978) şi la Nanterre (doctorat în filozofie şi estetică, 1981). După diferite posturi ca bibliotecar şi profesor, între 1977 şi 1993, s-a dedicat scrisului. Din 1984, a publicat aproximativ 20 de romane, 15 eseuri consacrate spiritualităţii, oraşelor şi artiştilor, picturii şi fotografiei. I-au fost decernate câteva premii importante, printre care premiul „Femina” („Jours de colère”, 1989) şi premiul „Goncourt des lyceens” („Magnus”, 2005). A fost aleasă membru al Academiei Regale Belgiene (2013) şi e preşedintă de onoare la decernarea Premiului „Marguerite Duras”. În limba română, i-au fost publicate romanele „Cartea nopţilor” (Editura Univers, 1998), „Zile de mânie” (Editura Pandora
M, 2003) şi „Întâmplări dintr-o viaţă” (Editura Nemira, 2014).
Gabriela Adameşteanu, născută în 1942, la Târgu Ocna, este absolventă a Facultăţii de Litere. Până în 1990, a fost redactor de dicţionare (timp de 19 ani) şi redactor de literatură română (timp de 5 ani). A condus revista 22 (timp de 13 ani) şi suplimentul ei, „Bucureştiul cultural” (timp de 7 ani). A fost recompensată cu premiul „Hellman-Hammett” pentru jurnalism atribuit de Human Rights Watch (2002). A fost vicepreşedintă (2000-2004), apoi preşedintă a Centrului PEN Român (2004-2006), membră a Juriului Uniunii Latine (2007-2009), preşedintă de onoare a primei ediţii a Premiului Goncourt Românesc (2013). În 2014, a primit Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres. Romanul ei „Dimineaţă pierdută” (1985) a fost dramatizat şi pus în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul „Bulandra”, în perioada decembrie 1986 – februarie 1990. A scris, până în prezent cinci romane („Drumul egal al fiecărei zile”, 1975; „Dimineaţă pierdută”, 1984; „Întâlnirea”, 2003; „Provizorat”, 2010, şi „Fontana Di trevi”, 2018), două volume de proză scurtă („Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă”, 1979; „Vară-primăvară”, 1989), două volume de jurnalism („Obsesia politicii”, 1995; „Cele două Românii”, 2000), un volum de memorialistică („Anii romantici”, 2014). Cărţile ei de proză au fost traduse în 15 limbi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
