Radu Paraschivescu a lansat la Bookfest „Libertatea de depresie: Învăluiri şi dezvăluiri de pe la noi“, despre care autorul spune că adună "texte de o deplină francheţe", despre "pitorescul din jurul nostru" în conotaţie negativă.
„Libertatea de depresie: Învăluiri şi dezvăluiri de pe la noi“ este un volum cu patru cicluri de texte, "Imagini de azi şi de ieri", "Imagini de alatăieri", o secţiune autobiografică despre raporturile sriitorului cu diversele posturi de televiziune, şi "Un sport la treabă" despre "câteva lucruri care avariază lumea sportului".
"Este o carte care vorbeşte şi despre pitorescul din jurul nostru. Noi conotăm pozitiv noţiunea de pitoresc. Eu cred că există şi o conotare negativă: e un pitoresc care produce carii, e pitorescul prostituţiei morale, infrastructurii carente, e pitorescul crizei de modele şi de soluţii la unele dintre problemele pe care n-am reuşit să le rezolvăm deşi au trecut aproape trei decenii de când nu mai avem sârmă ghimpată la graniţă şi nici în mintea noastră", a spus Radu Paraschivescu.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Autorul a subliniat: "Sunt texte de o deplină francheţe, eu am obiceiul ca în textele astea civice, aşa cum le-a numit Gabriel Liiceanu, să nu calomniez, să nu mint şi să nu jignesc, pentru că cine jigneşte se jigneşte".
"Această carte apare într-un moment critic al României, când organismele sale sau democraţia sa trece printr-un moment teribil de complicat. Apare într-un moment în care răsturnarea valorilor este din ce în ce mai adâncă în societatea românească şi este o carte care vine să repare lucrul acesta. Când instituţiile statului nu mai funcţionează, când reperele morale sunt din ce în ce mai slabe, atunci este rolul intelectualului să vină să facă corecturile necesare", a spus Cătălin Striblea la evenimentul de lansare.
Radu Paraschivescu "se întoarce la textele care l-au făcut atât de iubit, la textele reparatorii, uneori cu umor, alteori vitriolant, dar în orice caz cu precizie", a mai spus Striblea.
Gabriel Liiceanu, prezent la lansare, i-a făcut un succint portret scriitorului: "Dacă cineva i-ar face un portret ca pictor ar trebuie să fie neapărat unul cubist, pentru că Radu Paraschivescu are o mie de chipuri culturale. Romane, volume de povestiri, texte despre România ultimelor decenii, este bestseller-istul editurii Humanitas, este traducător a peste 120 de volume, face nenumărabile emisiuni tv, un împătimit al turismului european. Lipsesc din trusa lui literară epopeea, piesele de teatru şi poezia. Rezultă că are un raport misterios cu timpul. Nu e imaginabil cum în viaţa unui om poţi să faci lucruri atât de diverse şi cu atâta har".
"Eu cred că Radu Paraschivescu a introdus fenta din fotbal în proza română. Începând cu titlul acestui volum, nu e vorba de depresie, să nu vă lăsaţi înşelaţi. Autorul spune că a ales titlul pe criterii eufonice", a spus Liiceanu. "Radu Paraschivescu spune aceste lucruri serioase râzând. Este un creator de comic dar şi un culegător de comic", amintind de volumele în care a cules "vorbele cele mai imbecile" de la oameni politici, vedete, miniştri.
Minciuna nu stă doar cu regele la masă, ca în poezia lui Vlahuţă, ci şi cu o bună parte dintre politicienii României. Şi nu e ea singurul amfitrion al parlamentarilor, primarilor şi jupânilor mai mari sau mai mici. Sunt şi alţii, indiferent dacă ne aflăm într-un an electoral sau nu. Textele din "Libertatea de depresie" despre aşa ceva vorbesc: despre felul în care un vis de ţară poate deveni un coşmar. Despre Caţavencii noştri de tip nou, gata să se bată cu cărămida patriotismului în piept. Despre impostori şi hoţi, despre huligani şi nechemaţi, despre borfaşi şi slugi cu spinarea de pâslă, despre inşi bolnavi de mesianism galopant şi bufoni nocivi. Sunt doar o parte dintre personajele prezente în textele lui Radu Paraschivescu – o distribuţie în care poţi ghici uneori ecouri din proza sud-americană. Şi, chiar dacă ne găsim într-o perioadă în care ţara pare orientată într-o direcţie bună, nu poţi să nu te întrebi cum am fi arătat dacă decidenţii noştri n-ar fi fost rezultatul unei atât de masive contraselecţii. Unde am fi fost dacă meritul şi competenţa ar fi surclasat pila şi învârteala? Cum ne-am fi simţit fără atâţia agenţi patogeni care ne poluează viaţa şi ne strică rosturile?
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
