Bookfest 2024 a început sub semnul limbii şi culturii române la Bucureşti şi Chişinău. Mesaj Maia Sandu: „O semnificaţie copleşitoare, pentru că venim de acasă spre acasă”. Turcan: „O nouă strângere de mână, peste Prut”

Salonul Internaţional de Carte Bookfest, ediţia a XVII-a, a fost inaugurat miercuri, în prezenţa ministrilor Culturii din Republica Moldova, ţară invitată de onoare, şi din România. Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, a transmis, în mesajul rostit la deschiderea evenimentului de consilierul prezidenţial Angela Braşoveanu, că „această ediţie este de o semnificaţie copleşitoare, pentru că venim de acasă spre acasă, dinspre ai noştri către ai noştri, uniţi cu toţii prin largile aripi ale limbii române”.

Din 2010, Salonul de Carte Bookfest a iniţiat şi programul ţării invitate de onoare. De-a lungul anilor, în centrul atenţiei Bookfest, au fost invitate Franţa, Spania, Italia, Ungaria, Israel, Marea Britanie, Cehia, Polonia, Austria, Germania, Elveţia, SUA, Japonia. În acest an, Republica Moldova este invitatul de onoare. 

„Bookfest, cea mai frumoasă celebrare a literaturii şi a spiritului creativ uman”

Angela Braşoveanu, consilier prezidenţial, a transmis mesajului de salut al preşedintei Maia Sandu. „Bookfest este cea mai frumoasă formă posibilă de celebrare a literaturii, a cunoaşterii şi a spiritului creativ uman. Pentru noi, cei din Republica Moldova, această ediţie este de o semnificaţie copleşitoare pentru că venim de acasă spre acasă, dinspre ai noştri către ai noştri, uniţi cu toţii prin largile aripi ale limbii române. Este un privilegiu (...), dar şi un prilej de mare mândrie pentru noi să fim invitaţi de onoare. Este un gest de o deosebită generozitate din partea României, de solidaritate, de sprijin şi de încredere care depăşeşte limitele literaturii şi ale industriei editoriale”. 

„Bookfest-ul de la Bucureşti şi cel din ediţia Chişinău ne arată clar că sub aspect cultural, graniţele dintre noi nu mai există, ne dezvoltăm împreună. Căldura din ambele părţi este aceeaşi. A fost cale lungă până aici, şi în istorie, şi în politică, şi în carte. Scriitorii şaptezecişti riscau dosare pentru lectura cărţilor în limba română, opzeciştii au dus o luptă acerbă pentru sincronizarea cu literatura de peste Prut, nouăzeciştii au beneficiat de primele burse ale statului român, douămiiştii şi generaţiile ulterioare s-au scăldat liber în albia literaturii române fără să-i simptă malurile”, a subliniat Maia Sandu. 

Cel mai mare program de achiziţie de carte din ultimii zece ani, 700.000 de lei, lansat de MC

Din 2007, Salonul Internaţional al Cărţii Bookfest este co-finanţat de Ministerul Culturii. 

„Limba română şi cultura române ne cuprind pe toţi, aşa că văd Bookfest 2024 drept o nouă strângere de mână, peste Prut, şi o nouă afirmaţie a spaţiului cultural comun. Este o legătură specială. Salonul de Carte Bookfest este singurul proiect strategic al Ministerului Culturii pe categoria cultură scrisă şi aş vrea să extindem programele pentru cultura scrisă pentru că în România accesul la cultură are încă bariere. Am decis, ca decizie strategică a MC, să lansăm un program naţional de achiziţie de carte pentru toate bibliotecile din România, cu cea mai mare sumă pentru achiziţia de carte din ultimii zece ani (700.000 de lei), pentru că avem nevoie de parteneriate cu bibliotecile, şi avem nevoie de o împrospătare a titlurilor de carte”, a declarat ministrul Culturii Raluca Turcan la deschiderea Bookfest 2024.  

Din 2016, Bookfest ajunge la Chişinău. 

Ministrul Culturii din Republica Moldova, Sergiu Prodan, a vorbit despre „drumul lung” parcurs de generaţii pentru a fi împreună prin literatură. 

„Pentru că drumul spre această zi a fost unul lung şi pentru că generaţia din care fac parte şi eu, oricât ar părea de ciudat, a trecut acest drum prin Moscova. Acolo mergeam, în anii 80, intelectualii basarabeni ca să-şi umple valizele de carte românească şi să le care care cu trenul către Chişinău. În Chişinău, cărţile în grafia latină erau considerate o crimă, erau interzise, nu erau salutate. Student fiind, mă întrebam atunci cu ce se va termina această epopee şi consider că evenimentul de astăzi, cu Republica Moldova invitată de onoare, este apogeul acelor eforturi depuse de generaţii întregi în Basarabia”, a spus ministrul. 

„Literatura română a însemnat şi înseamnă pentru noi deschiderea către marea cultură românească, spre Europa şi cultura europeană, iar prin cultură şi cărţi construim punţi noi între ţările noastre, dar şi viitorul nostru comun european, într-un spaţiu în care împărtăşim aceeaşi limbă”, a mai spus Sergiu Prodan. 

Din cele peste 240.000 de titluri de carte importate în Republica Moldova în 2023, 145.000 de titluri au fost din România. „Literatura consolidează în modul cel mai firesc legăturile culturale dintre ţări şi societăţi, dar şi economia”, a punctat ministrul Culturii. 

Diploma înaltului patronaj al preşedintelui României Klaus Iohannis i-a fost înmânată de consilierul Şergiu Nistor vicepreşedintelui Asociaţiei Editorilor din România Lidia Bodea. 

Circa un milion de volume, 3.000 de titluri noi, aproximativ 300 de lansări de carte şi dezbateri, şi peste 60 de evenimente dedicate copiilor sunt la Romexpo, între 29 mai şi 2 iunie. Intrarea este liberă

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.