Academia Română a marcat, joi, într-o şedinţă a prezidiului, un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon, prin care a fost recunoscută pe plan internaţional unirea Transilvaniei cu România.
Unirea cea Mare, înfăptuită de poporul român în anul 1918, a avut nevoie - ca şi în cazul actelor similare întreprinse de cehi, slovaci, croaţi, polonezi, sloveni, lituanieni, letoni, estonieni - de o legitimare internaţională, care a fost realizată în anii 1919 - 1920, prin cele cinci tratate de pace încheiate la Paris.
Tratatul cu Ungaria, ultimul dintre ele, semnat la Trianon pe 4 iunie 1920, a consfinţit destrămarea Imperiului Austro-Ungar şi formarea unor state independente ori întregirea altora. Între aceste state întregite s-a aflat şi România, căreia, prin acest tratat, i-a fost recunoscută, între altele, frontiera de vest.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Decizia românilor de unire a Transilvaniei cu România s-a făcut pe baza aplicării principiului dreptului popoarelor la autodeterminare, recunoscut de comunitatea internaţională, în urma iniţiativei preşedintelui american Woodrow Wilson.
Tratatele de pace dintre puterile aliate şi asociate, pe de o parte, şi Austria şi Ungaria, pe de altă parte, nu au făcut decât să oficializeze - nu fără anumite dificultăţi - rezoluţiile popoarelor român, polonez, croat, ceh, slovac, sloven şi altele, care reprezentau majorităţi etno-demografice în teritoriile desprinse din fostul imperiu.
„Evident, pentru elita ungară, destrămarea Austro-Ungariei şi reducerea Ungariei independente la graniţele sale etnice a însemnat o mare pierdere şi a condus la o mare frustrare, care, în anumite cercuri, nu s-a stins încă”, transmite Academia într-un comunicat.
Recunoaşterea internaţională, în 1920, la Trianon, a hotărârilor fostelor popoare supuse, ajunse să trăiască după 1918 în propriile state independente, a fost reconfirmată de noile tratate încheiate din perioada de după cele de-al Doilea Război Mondial şi până astăzi.
„Astfel, poporul român, fără să se bucure de tristeţea nimănui, este liber să-şi celebreze împlinirea sa istorică, recunoaşterea dreptăţii sale alături de dreptatea altor popoare din vecinătate, angajate astăzi în construirea noii Europe unite. (...) Important este să ducem mai departe mesajul de dreptate, pace şi înţelegere”, a mai precizat prezidiul forului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
