Place de la Concorde, Turnul Eiffel sau Palatul Versailles primesc noi înfăţişări pentru Jocurile Olimpice de la Paris, unde vor găzdui mai multe competiţii.
Place de la Concorde
La Concorde, o piaţă emblematică cu faimosul său obelisc care datează din secolul al XIII-lea î.Hr., primeşte o nouă înfăţişare la Jocurile Olimpice de la Paris cu evenimente sportive urbane:
BMX freestyle, breaking, skateboarding şi baschet.
Cea mai mare piaţă din Paris, situată între Champs-Elysées şi Grădinile Tuileries, a fost creată în onoarea regelui Ludovic al XV-lea şi redenumită „Place de la Révolution” la trei ani după revolta populară din 1789. Mai mult de 1.000 de persoane au fost ghilotinate aici, inclusiv Ludovic al XVI-lea şi regina Marie-Antoinette în 1793, iar Robespierre şi Danton în anul următor. După zilele întunecate ale Terorii, numele Concorde a fost ales pentru a marca reconcilierea. Acesta a fost adoptat definitiv după Revoluţia din 1830.
Obeliscul Luxor
Obeliscul care se află în centrul Place de la Concorde a fost un dar din partea Egiptului, în semn de recunoştinţă pentru descifrarea hieroglifelor de către Jean-François Champollion în 1822. Oferit Franţei împreună cu geamănul său - care a rămas în cele din urmă în templul Luxor - obeliscul gravat cu hieroglife a fost ridicat în Place de la Concorde la 25 octombrie 1836, în faţa a 200.000 de persoane. Abia în 1998 a fost instalat un „piramidion” din bronz aurit în vârful monolitului de granit roz înalt de 23 de metri (30 de metri cu piedestalul său). În cele din urmă, a fost readus la estetica sa originală în 2023, prin adăugarea unui vârf de oţel acoperit cu foiţă de aur.
Hotel de Crillon şi sărbătorile sportive
Construit în secolul al XVIII-lea, sub Ludovic al XV-lea, Hotel de Crillon, un fost hotel privat cu o faţadă neoclasică mărginită de Place de la Concorde, a fost transformat în 1909 într-un hotel de lux. Capete încoronate, demnitari străini şi numeroase celebrităţi s-au cazat acolo. Pactul Ligii Naţiunilor, strămoşul ONU, a fost semnat aici în 1919. Timp de aproximativ douăzeci de ani, până în 2012, Crillon a găzduit „Balul Debutantelor”, o reuniune socială internaţională în scopuri caritabile. Mai multe evenimente sportive au fost sărbătorite aici. Echipa franceză de fotbal a ridicat în faţa publicului Cupa Mondială în 1998, precum şi trofeul european doi ani mai târziu, de la un balcon al palatului. Ea a revenit pentru a saluta mulţimea după ce a pierdut finala în faţa Italiei în 2006 şi a Argentinei în 2022.
Scrimă şi taekwondo sub imensul acoperiş de sticlă al Grand Palais
Grand Palais, locul unde se vor desfăşura probele de scrimă şi taekwondo în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, găzduieşte în mod regulat competiţii ecvestre sub imensul său acoperiş de sticlă. Construită pentru Expoziţia Universală din 1900, clădirea din piatră, sticlă şi oţel, situată la poalele Champs-Elysées şi în apropiere de Sena, este cunoscută şi pentru expoziţiile de artă, spectacole, prezentări de modă, evenimente culinare, etc. Aproximativ două milioane de vizitatori se bucură în fiecare an de programul său cultural bogat. De asemenea, a găzduit campionatele mondiale de scrimă în 2010.
Spectacole hipice
Mai mult de 6.000 de tone de oţel au fost utilizate pentru construirea navei sale vaste, care nu are piloni intermediari şi este acoperită de un acoperiş de sticlă cu rame elegante de culoare verde. Spectacolele hipice au fost organizate aici din 1901 până în 1957. Clădirea a revenit la tradiţia ecvestră în 2010 cu concursurile anuale Saut Hermes (sărituri peste obstacole), organizate în mod excepţional din 2022 într-o incintă efemeră la poalele Turnului Eiffel, din cauza lucrărilor de renovare a Grand Palais. De asemenea, aici au avut loc numeroase târguri, inclusiv Salonul Auto până în 1961.
Târgurile de artă au provocat mai multă agitaţie, după cum demonstrează scandalul de la Salon d'Automne din 1905. Criticii de artă s-au revoltat faţă de pânzele colorate ale unor pictori precum Derain, Matisse şi Vlaminck, pe care unul dintre cei mai influenţi, Louis Vauxcelles, a mers atât de departe încât i-a numit „fauves” (bestii). Sala în care erau expuse aceste lucrări a fost supranumită „la cage aux fauves”, iar artiştii au devenit liderii „fauvismului”.
Spital militar
În timpul Primului Război Mondial, Grand Palais a fost folosit drept cazarmă unde trupele se adunau înainte de a pleca pe front, apoi ca spital militar şi centru de reeducare. A fost rechiziţionat de ocupanţii germani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru a depozita vehicule militare şi apoi pentru a găzdui două expoziţii de propagandă nazistă. În timpul eliberării Parisului, în august 1944, schimburile de focuri dintre poliţiştii antrenaţi în clădire şi soldaţii germani au declanşat un incendiu violent.
Ameninţată de Le Corbusier
Supravieţuitoare a celor două Războaie Mondiale, clădirea a fost ameninţată cu demolarea în anii 1960 de către Le Corbusier. Celebrul arhitect şi teoretician al modernităţii dorea să construiască în locul său un muzeu al artei secolului XX, însă ministrul Culturii de la acea vreme, André Malraux, nu a fost convins. Nava Grand Palais a fost clasificată ca monument istoric în 1975, iar un nou decret din 2000 a protejat întreaga clădire.
Turnul Eiffel, exploatări trecute şi viitoare
Champ de Mars şi Trocadéro, două atracţii turistice majore situate de o parte şi de alta a Turnului Eiffel, vor găzdui mai multe evenimente la Jocurile Olimpice şi Paralimpice de la Paris, în apropierea acestui monument care nu este străin de performanţele sportive.
Drepturile omului
Cu vedere spre Sena, esplanada Trocadero este străjuită de aripile rotunjite ale Palatului de Chaillot, construit pentru Expoziţia Universală din 1937. Probele de ciclism pe şosea şi de marş de 20 de kilometri vor începe acolo..
La 10 decembrie 1948, la Palais de Chaillot, nou-înfiinţata Organizaţie a Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, o ambiţie umanistă globală declarată la scurt timp după victoria aliaţilor asupra Germaniei naziste. La intrarea în „Parvis des libertés et des droits de l'Homme”, care separă cele două aripi ale Palais, este gravat articolul I din Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului din 1789, care proclamă că „oamenii se nasc şi rămân liberi şi egali în drepturi”. Aici au loc numeroase adunări.
Esplanada şi grădinile sale uşor înclinate, care se întind până la Pont de Iéna, aproape de piciorul Turnului Eiffel, au fost mult timp populare pentru patinatori şi skateboarderi.
Concerte gigant
Champs de Mars, situat între Turnul Eiffel şi Ecole Militaire, va găzdui luptele şi judo-ul, urmate de parajudo şi rugby în scaun cu rotile, în Arena sau „Grand Palais éphémere”, construită pentru lucrările de renovare a clădirii istorice de pe cealaltă parte a Senei. Această vastă grădină publică găzduieşte în mod tradiţional concertele gratuite organizate cu ocazia zilei de 14 iulie: Michel Polnareff în 2007 şi Johnny Hallyday în 2009 au concertat aici în faţa a sute de mii de persoane, iar de aproximativ zece ani concertele clasice preced focul de artificii al festivităţilor naţionale.
Competiţii sportive
Stadionul în aer liber al Turnului Eiffel va găzdui evenimente de volei pe plajă şi fotbal pentru nevăzători. Construit de Gustave Eiffel pentru Expoziţia Universală din 1889, turnul înalt de 330 de metri este simbolul Parisului şi al Franţei şi este unul dintre cele mai faimoase monumente din lume, cu 6,3 milioane de vizitatori în 2023. Turnul nu este străin de competiţiile sportive: la 10 aprilie, atleta franceză Anouk Garnier a doborât recordul mondial de căţărare pe frânghie, urcând la etajul al doilea de la o înălţime de 110 metri. La 31 martie 1984, pilotul american Robert Moriarty a trecut printre picioarele Turnului la bordul unui Beechcraft Bonanza, "doar pentru distracţie". Francezul Gérard Dance a repetat isprava la bordul unui avion ultrauşor la 6 noiembrie 1986. În 1989, Philippe Petit a traversat cei 700 de metri dintre Palais de Chaillot şi Turnul Eiffel pe o funie. Nathan Paulin a mers, de asemenea, de la Turnul Eiffel la Trocadéro, la 70 metri înălţime, în 2017 şi 2021.
Versailles, un cadru regal pentru evenimentele ecvestre
Favorit al turiştilor, simbol al splendoarei monarhice şi vitrină a diplomaţiei, castelul de la Versailles, cadrul somptuos al evenimentelor ecvestre de la Jocurile Olimpice şi Paralimpice de la Paris, străluceşte prin excesivitatea sa.
2.300 de camere, 830 de hectare de grădini
O simplă cabană de vânătoare în 1623, Château de Versailles se mândreşte astăzi cu 2.300 de camere întinse pe 63.154 metri pătraţi, cu 352 de şeminee, 67 de scări, 13 hectare de acoperişuri şi multe altele. În plus, există 830 de hectare de grădini proiectate de André Le Notre, străbătute de peste 40 de kilometri de poteci. O numărătoare din 1722, sub domnia lui Ludovic al XV-lea, înregistrează 4.000 de persoane care locuiau la castel, inclusiv prinţi, lorzi, ofiţeri şi servitori. Aceştia au fost înlocuiţi acum de un număr uriaş de turişti: 8,1 milioane în 2023, dintre care 77% străini. Castelul este al treilea cel mai vizitat sit din Franţa (după Disneyland Paris şi Muzeul Luvru).
Bling bling şi marele joc
Splendoarea festivităţilor şi a spectacolelor organizate de Regele Soare, constructorul palatului, şi apoi de Marie-Antoinette, ultima regină a Vechiului regim, se agaţă încă de imaginea locului. Viaţa acestor castele este în mod constant reînviată în cinematografie, precum în "Marie-Antoinette" de Sofia Coppola în 2005. Sala Oglinzilor a văzut de atunci multe alte capete încoronate trecând prin uşile sale. De la regina Victoria în 1855, invitată de Napoleon al III-lea la un bal gigantic cu 1.200 de invitaţi, la Charles al III-lea în 2023, care a savurat homar albastru în porţelan de Sevres.
Politică şi tratate
Aceste onoruri nu sunt rezervate doar regilor şi reginelor: De Gaulle i-a primit pe şahul Iranului, pe Nikita Hruşciov şi familia Kennedy. Succesorii săi, Jimmy Carter, Ronald Reagan, Mihaill Gorbaciov, Xi Jinping, Vladimir Putin... La 28 iunie 1919, Tratatul de la Versailles a fost semnat aici, punând capăt conflictului dintre Aliaţi şi Germania. Tot la castel, Franţa a înscris dreptul la întreruperea voluntară a sarcinii (IVG) în Constituţia sa, în martie anul trecut.
Un reper în arta modernă
De mai bine de 15 ani, Château prezintă în fiecare an un artist contemporan, printre care Joana Vasconcelos, Giuseppe Penone şi Olafur Eliasson. În 2008, scandalagiul american Jeff Koons a deschis balul expoziţiilor, dar şi al controversei: unii au judecat inoportună intruziunea operei sale foarte kitsch într-un loc marcat de clasicism. Aceeaşi soartă au avut-o fanteziile manga ale lui Takashi Murakami (2010) şi, mai ales, instalaţia monumentală a artistului britanic Anish Kapoor supranumită "Vaginul reginei" (2015). Din 2019, o seară Versailles Electro a fost dedicată French Touch. De asemenea, muzica electro a răsunat în Sala Oglinzilor în Ajunul Crăciunului 2023, când Jean-Michel Jarre a cântat acolo pentru a sărbători împlinirea a 400 de ani de la ridicarea castelului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
