Prefectul judeţului Prahova, Emil Drăgănescu, a afirmat, marţi, că principala cauză a prăbuşirii străzii 23 August din oraşul Slănic o reprezintă acumularea apei sub carosabil. El a explicat că, potrivit specialiştilor, nu un cutremur, nici deversarea sau infiltrarea apelor unui lac din zonă şi nici topirea filonului de sare din localitatea cunoscută pentru mina de sare din apropiere nu au stat la baza prăbuşirii străzii, ci acumulările de ape provenite din alte surse, care au erodat din subteran. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova a decis că localnicii evacuaţi din blocurile situate în apropierea zonei unde strada 23 August s-a surpat se pot întoarce în apartamentele lor.
UPDATE - Decizia de a se permite întoarcerea proprietarilor în blocuri a fost luată ”pe baza analizei rapoartelor” unui expert. Aceleaşi analize permit reluarea activităţii pentru operatorii economici şi instituţiile publice de pe strada 23 August.
Zona care s-a prăbuşit va fi în continuare monitorizată, se vor face foraje şi măsurători, dar şi studii complexe pentru a preveni noi incidente de acest fel. De astfel, accesul pietonal şi auto în acea zonă va fi în continuare interzis, până la ”aplicarea soluţiilor de stabilizare”.
Prefectura Prahova a făcut publice date privind concluziile experţilor care au făcut măsurători în zona unde s-a format un crater adânc de peste doi metri.
”Aducem la cunoştinţă posibilele cauze care au condus la acest fenomen, aşa cum ele au fost prezentate în rapoartele specialiştilor:
- se exclude ipoteza exploatărilor istorice sau a galeriilor subterane ca şi cauză a sufoziunii
- existenta posibilităţii unor structuri de depozitare sau fundare vechi, a unor fântâni sau fose care să fi colapsat
- eroziune internă în urma căreia apele de adâncime au alternat părţi fine ale unor formaţiuni permeabile, creând zone afânate, care în urma creşterii gradientului hidraferic al acviferului (cum ar fi situaţia unor ploi abundente), să producă doline, existând posibilitatea unui canal preferenţial de scurgere a apelor subterane în zonă
- cauza dizolvării unor componente solubile masive sau disperse care să indice grade de saturare semnificative cu sare nu reiese din analizele de laborator asupra apei care stagna în zona prăbuşită
- există o probabilitate redusă ca factorul cauzal să aibă legătură cu instabilitatea locală a masivului, însă această cauză trebuie luată în considerare într-o viitoare expertiza detaliată
- cauza surpării nu poate fi pusă cel puţin deocamdată pe seama dinamicilor de instabilitate cauzate de vechile lucrări de la Baia Baciului sau Baia Verde, dar nici cu aria exploatărilor moderne din versantul stâng (estic) al pârâului Slănic
- având în vedere multitudinea de posibile surse de provenienţă a apei din groapa de sufoziune, s-au supus investigării şi următoarele trei posibile teorii:
a) probabilitate extrem de redusă ca apa să fie apă uzată care provine din apă de canalizare ce ar fi putut fi avariată
b) probabilitate extrem de redusă a teoriei conform căreia apa sărată să fi afectat zona investigată
c) probabilitate crescută ca apa să fie provenită din cursuri de apă subterană şi din albia subterană a pârâului Gorgan în situaţia în care zona favorizează acumularea de apă atât pe suprafaţa cat şi subteran, fiind poziţionată pe un con de dejectie pleistocen superior, zona aflându-se se de asemenea la confluenţa unor ape subterane şi de suprafaţă cu caracter temporar”, se arată, marţi după-amiază, într-o informare a Prefecturii Prahova.
De altfel Hotărârea adoptată marţi de CJSU propune şi amenajarea cursului de apă Gorgan, ”prin impermeabilizarea canalului de scurgere”.
Concluziile autorităţilor sunt că ”surparea pare fi cauzată de un fenomen natural de sufoziune mecanică ce a afectat depozitele nisipoase din acest areal, iar momentul în care s-a produs surparea este asociat cedării stratului impermeabil de argilă care a antrenat şi pătura de sol de deasupra, dar şi structura de asfalt a străzii”.
”Apariţia acestui con de surpare nu este legată de o posibilă dizolvare treptată a părţii superioare a lentilei de sare care forma zăcământul de sare de la Slănic, respectiv de posibile tasări datorate acestui fenomen de solubilizare, însă această posibilitate nu trebuie exclusă pe termen mediu sau lung în oraşul Slănic. Institutul Naţional de Fizică a Pământului exclude o cauză seismică pentru surparea din Slănic, iar în urma măsurătorilor seismice efectuate cu staţii portabile, nu s-au înregistrat microseisme datorate activităţilor naturale asociate acestui fenomen”, precizează sursa citată.
ŞTIREA INIŢIALĂ - ”Vorbim de fenomenul punctual al acestei surpări, care fără intervenţia noastră şi măsurile de stabilizare imediate cu siguranţă ar fi continuat. În mare, cauzele sunt cele pe care specialiştii le-au identificat încă din prima fază, însă am reuşit să le punctăm mai clar şi să eliminăm anumite cauze mai clar. Pot să vă enumăr: în primul rând este clar că nu vorbim de un seism; în al doilea rând este clar că nu vorbim de o posibilă deversare a Băii Baciului. În al treilea rând este clar că nu vorbim de apă sărată, adică nu vorbim de o disoluţie a filonului de sare care să fi cauzat această tasare”, a declarat, marţi după-amiază, la Slănic, prefectul judeţului Prahova, Emil Drăgănescu.
El a explicat că a fost vorba despre acumulări de ape, posibil provenite din mai multe surse, care au erodat din subteran strada.
”Este vorba de convergenţa tuturor apelor în acest loc, fie că vorbim de ape subterane, fie că vorbim de ape provenite din precipitaţii, caracteristica zonei a făcut posibilă această stagnare a apelor aici şi, mai departe, există şi posibilitatea unor foste puţuri mai vechi, unor foste fose. Pur şi simplu apa, stând aici, a reuşit să spele nisipul şi să taseze acest teren”, a adăugat Emil Drăgănescu.
El a făcut referire şi la cele 58 de persoane care au fost evacuate din blocurile din apropiere, spunând că oamenii sunt relocaţi, fie la rude, fie în locuri asigurate ”prin grija Primăriei”.
La Slănic, o porţiune din strada 23 August s-a surpat, în zonă producându-se un crater cu adâncimea de doi metri, care a doua zi s-a adâncit cu încă 20 de centimetri. Iniţial, 42 de persoane, locatari ai unor blocuri din zonă, au fost evacuate, ulterior fiind luată decizia evacuării altor 16 persoane.
Între timp, craterul a fost astupat, în urma unei intervenţii de urgenţă, urmând ca soluţia finală pentru stabilizarea solului să fie găsită şi implementată.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
