Studiul „Health at a Glance: Europe 2024. State of Health in the EU Cycle”, publicat recent de Comisia Europeană şi OECD, relevă că România este la un procent de numai 60% acoperire vaccinală pentru rujeolă şi 80% acoperire vaccinală împotriva hepatitei B, ceea ce ne situează pe ultimul loc în Europa la acest capitol. Datele cuprinse în raport sunt valabile pentru anul 2023. Ungaria este ţara care a reuşit vaccinarea 100% împotriva acestor boli, urmată ca procentaj îndeaproape de Portugalia, Slovacia, Austria, Germania, Franţa şi Suedia. Suntem depăşiţi de Bulgaria, cu un procent aproape de 90% la vaccinarea împotriva rujeolei şi aproape 95% împotriva hepatitei B, dar şi de Ucraina, cu un procent de aproape 90% de imunizare împotriva rujeolei şi în jur de 80% la capitolul vaccinare împotriva hepatitei B, Ucraina fiind ţară aflată în război. Cât despre acoperirea vaccinală împotriva HPV în România, datele nu sunt cuprinse încă în raportul oficial, cel mai probabil urmând ca acest lucru să se întâmple anul viitor.
Prof. Dr. Simin-Aysel Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase Victor Babeş din Capitală, vorbeşte despre situaţia extrem de gravă din România, legată de procentul de acoperire vaccinală. Cel mai probabil, deşi cifrele nu apar în raportul oficial, nu stăm bine nici la procentul de vaccinare şi pentru alte boli care sunt vaccinabile, precum tusea convulsivă, de exemplu.
„Suntem practic pe ultimul loc din Europa. Ne arată situaţia extrem de gravă pe care o avem din punct de vedere al acoperirii vaccinale şi care se traduce în viaţa de zi cu zi prin numărul extrem de mare de cazuri determinate de lipsa vaccinărilor, deci de cazuri de boli vaccinabile care apar şi deja ştim despre epidemia de rujeolă, care încă nu s-a stins, a mai scăzut dar nu s-a stins şi ştim despre toate celelalte boli care nu figurează, deocamdată, pe graficul Uniunii Europene, ştim despre tuse convulsivă, probabil că la anul o să apărem acolo în toată splendoarea cu cazurile de tuse convulsivă, care este de asemenea o boală vaccinabilă cu vaccin prevăzut în programul naţional de imunizare al copilului şi asigurat de către stat gratuit, văd că există pe graficul UE şi vaccinarea împotriva hepatitei B, de asemenea foarte scăzută, un lucru inexplicabil având în vedere că România încă se mai menţine în zonele cu endemie moderată cel puţin de infecţie cu virus B, adică ar fi necesară vaccinarea.
Este o veste foarte proastă pe care o vedem concretizată în cifre şi grafice, practic noi suntem pe ultimul loc din Europa conform acestui grafic al OCDE, pe ultimul loc din Europa ca vaccinare împotriva rujeolei şi hepatitei B, dar probabil că acelaşi ultim loc îl avem şi la restul de vaccinări ale copilăriei, deocamdată nu vedem cifrele dar ce vedem noi în viaţa de zi cu zi în spital, şi anume număr de cazuri din ce în ce mai mare din aceste boli vaccinabile, ne confirmă că pobabil că vom vedea şi la anul aceste boli pe grafic”, a explicat medicul.
Cum eram imediat după anii 90 şi cum am ajuns acum. Suntem departe, la capitolul grad de vaccinare împotriva bolilor copilăriei, de ţinta ideală de 95%. Bolile nu mai circulau pentru că exista atunci un nivel optim de acoperire vaccinală, spune prof. dr. Simin-Aysel Florescu.
„Din păcate, există un segment populaţional care consideră că dacă nu le mai vezi, nu mai există. Ele există”
„Problema constă în faptul că în momentul în care într-o ţară, într-un teritoriu, nivelul vaccinal ajunsese atât de bun cum era la noi imediat după 90 şi lumea, începând de la medici şi până la populaţie, nu mai vedea acele cazuri, au început să creadă că nu mai există, conform teoriei ”Nu văd, deci nu există”. Ori tocmai datorită faptului că exista un nivel al vaccinării foarte bun, acele cazuri nu mai existau, boala nu mai circula în comunitate. Şi vorbim despre toate bolile copilăriei, bolile vaccinabile şi anume rujeolă, rubeolă, oreion, tuse convulsivă, difterie, tetanos, poliomielită, ca să vorbim despre câteva dintre cele mai importante boli vaccinabile. Datorită faptului că aveam un nivel bun de vaccinare, aceste boli nu mai circulau, nu le mai vedeam şi eram bucuroşi să nu le mai vedem. Din păcate, există un segment populaţional care consideră că dacă nu le mai vezi, nu mai există. Ele există, din păcate ele există în diverse părţi ale lumii, ori în jurul nostru, ori mai departe, în zonele mai sărace care de regulă nu-şi pot asigura capacitatea de acoperire vaccinală şi de acolo pot ajunge oriunde în lume. Şi dacă ajung într-o zonă în care lumea nu se mai vaccinează pentru că, nu-i aşa, dacă nu o vedem, înseamnă că nu există boala şi devine din nou expusă la risc. Pentru noi, medicii, este un lucru atât de logic şi de evident şi încercăm să explicăm pe înţelesul oamenior din comunităţile în care trăim pentru că, într-adevăr, bolile nu mai existau la noi, dar pentru că ne vaccinam”, a spus Dr. Aysel-Florescu.
Sute de cazuri de tuse convulsivă la Spitalul Victor Babeş din Capitală. Numărul acestor cazuri a crescut vertiginos încă din toamnă, spune medicul. Apar cazuri cu complicaţii tocmai pentru că acoperirea vaccinală, şi pentru această boală, este scăzută. „Datorită campaniei de vaccinare nu mai vedem cazuri grave , sechele, copiii trăiesc bine mersi şi ajung sănătoşi până la vârsta de adult”, a spus medicul. „Dacă însă ne vom pierde memoria şi vom considera că dacă nu mai vedem aceste cazuri, ele nu mai există, o vom lua de la capăt”, a adăugat Dr. Florescu.
„Dacă scădem vaccinarea, bolile vor reapărea şi este ceea ce se întâmplă deja cu tusea convulsivă şi rujeola. Sunt sute de cazuri de tuse convulsivă, începând de astă toamnă a crescut vertiginos numărul de cazuri de tuse convulsivă şi apar focare familiale de copii mai mici şi mai mari, care vin în grup, fratele mai mic cu fratele mai mare, cu fratele şi mai mare, cu mama, cu tata, vin cu toţii cu tuse convulsivă confirmată prin toate metodele cunoscute şi bineînţeles că niciunul dintre ei nu este vaccinat.
Din momentul în care ţările, rând pe rând, au inclus şi au demarat programe naţionale de imunizare a copiilor împotriva bolilor copilăriei, supravieţuirea copiilor a crescut şi chiar populaţia lumii a crescut vertiginos pentru că acest grup de risc care era cel mai expus, şi anume copiii sub 2 ani, au beneficiat de vaccinări din fragedă copilărie, de la naştere, şi în acest fel nu au mai făcut bolile respective, nu au mai murit de bolile respective şi nu au mai rămas cu sechele din cauza bolilor respective. Vaccinarea sistematică a determinat creşterea ratei de supravieţuire a copiilor şi a populaţiei în general.
Pe de altă parte, pe vremuri, cu zeci sau sute de ani în urmă, ştim inclusiv din istoria poporului român, ca şi peste tot, că oamenii făceau foarte mulţi copii şi că din cei 10 copii pe care îi făcea o familie, trăiau 2, tocmai pentru că mureau din cauza acestor boli ale copilăriei. Mureau la vârsta de 1 an, 2, 3, făcând forme grave din bolile respective. Acum lucrurile astea nu s-au mai întâmplat o lungă perioadă de timp pentru că a existat această campanie de vaccinare. Datorită campaniei de vaccinare nu mai vedem cazuri grave, sechele, copiii trăiesc bine mersi şi ajung sănătoşi până la vârsta de adult.
Dacă însă ne vom pierde memoria şi vom considera că dacă nu mai vedem aceste cazuri, ele nu mai există, o vom lua de la capăt.
Singura boală eradicată cu adevărat este variola, restul de boli nu sunt eradicate prin vaccinare şi prin nicio altă metodă, nu s-a reuşit , singura metodă prin care se ţin în frâu este vaccinarea. Ele au mai fost eliminate de ici de acolo, de pe nişte teritorii mai mici, prin vaccinare, dar dacă scade nivelul vaccinării, bolile vor reapărea acolo pentru că ele nu sunt eradicate, ele există în diverse locuri ale pământului şi pot reapărea oricând dacă se renunţă la vaccinare”, a explicat pentru News.ro Prof. Dr. Simin-Aysel Florescu.
Dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei a vorbit despre premisele apariţiei unei epidemii de rujeolă atunci când în populaţie există un anumit procent nevaccinat.
„Raportul OECD este o oglindă fidelă a ceea ce se întâmplă în România de mai mulţi ani. Avem o problemă în acceptarea vaccinării la copilul mic, acolo unde, pentru bolile care au o rată înaltă de contagiozitate, cum ar fi rujeola, este suficient să apară un 5-10% grup în populaţie care, nefiind vaccinat, creează premisele apariţiei unei epidemii, iar acest lucru este posibil deoarece epidemia înseamnă apariţia unor cazuri şi răspândirea acesteia în populaţia respectivă, populaţie nevaccinată.
Cu cât numărul de persoane care nu au protecţie - noi le spunem susceptibile de a se îmbolnăvi - este mai mare, cu atât riscul de apariţie a unei epidemii este la fel de mare. Acest lucru în teorie a fost demonstrat de datele din viaţa reală, în cursul anului 2016 – 2019, respectiv 2021 – 2024, când am avut epidemii de rujeolă”, a explicat Dr. Dumitra.
Ce se întâmplă cu vaccinarea împotriva hepatitei B în România. Suntem la un grad de acoperire vaccinală de numai 80%, în loc de 95%, procentul optim. Posibilitatea ca medicii să vadă cazuri cu care nu se mai întâlneau tocmai datorită vaccinării creşte pe măsură ce procentul de vaccinare începe să scadă.
„Într-adevăr am văzut că am început să scădem, noi avem nevoie, pentru majoritatea bolilor prevenibile prin vaccinare, de o acoperire vaccinală de 95%, ori în momentul în care nivelul de acoperire vaccinală scade, se creează acele premise astfel încât să poată să apară un grup populaţional care să permită răspândirea bolii.
Pentru hepatită B, lucrurile sunt un pic mai delicate, pentru că hepatita B nu este o boală care se transmite de exemplu prin intermediul picăturilor fluide, prin strănut, tuse şi aşa mai departe, este o boală care se transmite parenteral ( n.red - prin injecţii). Avem un câştig extraordinar când, începând cu anul 1995, am început să vaccinăm copiii pe cohorte, adică toţi copiii care se năşteau în România la momentul respectiv, şi acest lucru a dus la dispariţia în primul rând a hepatitei acute fulminante a nou născutului, lucru care era posibil la copiii năcuţi din mame care aveau antigenul HBs pozitiv, şi în al doilea rând numărul de cazuri de ciroză hepatică, de hepatită cronică şi carcinom hepato-celular a scăzut foarte mult în populaţia vaccinată. Practic, noi, în medicina de familie, mai întâlnim cazuri de ciroză hepatică produsă de virusul hepatitic B la pacienţii care nu au fost vaccinaţi anterior. Este un exemplu cât se poate de clar că vaccinarea practic a salvat aceste vieţi.
Coborând nivelul de acoperire vaccinală, ne putem întoarce oarecum în trecut şi acei pacienţi pe care îi vedeam de multe ori pe stradă cu abdomen acut (batracian), foarte slăbiţi, la faţă, la membrele superioare şi inferioare, prezentau un lichid de ascită la nivel abdominal, fapt care permitea bombarea abdomenului şi aspectul de care vă spuneam, aceşti oameni îi vedeam pe stradă, acum sunt istorie, însă vom revedea astfel de situaţii cu atât mai mult cu cât calea de transmitere parenterală este utilizată de un număr destul de important de tineri care-şi tatuează diverse părţi ale corpului şi în acest fel se expun riscului de transmitere a virusului hepatitei B. Este cât se poate de important pentru dumnealor să fie vaccinaţi astfel încât cel puţin această boală să poată să fie prevenită”, a explicat pentru News.ro Dr. Gindrovel Dumitra.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
