Satisfacţia faţă de sistemele de sănătate continuă să scadă, notează STADA Health Report 2024, care precizează că doar aproximativ 4 din 10 români se declară mulţumiţi de sistemul public de sănătate din România, invocând, pe lângă, accesul la consultaţii medicale, standardul serviciilor medicale, deficitul de personal şi neîncrederea generală în factorii de decizie din sectorul sănătăţii şi lipsa accesului la servicii medicale de prevenţie. Mai mult de jumătate dintre români se declară mulţumiţi de disponibilitatea cadrelor medicale de a le oferi sfaturi sau îngrijiri medicale. Românii se declară printre cei mai fericiţi dintre cei chestionaţi (locul 10/23): 68% afirmă că sunt „destul de” sau „foarte fericiţi”, faţă de 67% cât este media europeană. În ceea ce priveşte evaluarea sănătăţii mintale, la acest capitol suntem cei mai mulţumiţi dintre toţi respondenţii: 85% consideră că au o sănătate mintală optimă. Studiul mai relevă, însă, şi că senzaţia de singurătate devine tot mai prezentă, cu precădere în rândul tinerilor între 18 şi 34 de ani, tânăra generaţie menţionând timpul îndelungat alocat muncii drept principalul factor al singurătăţii.
”Sistemele publice de sănătate din Europa se confruntă cu o nemulţumire în creştere a cetăţenilor în ceea ce priveşte serviciile oferite. Pentru al patrulea an consecutiv, satisfacţia cetăţenilor europeni faţă de sistemele de sănătate din ţările lor a scăzut, ajungând la aproximativ 56%, arată datele STADA Health Report 2024. În schimb, odată cu declinul încrederii europenilor în sistemele publice de sănătate se observă o preocupare crescută pentru măsuri individuale prin care aceştia au grijă de sănătatea lor: exerciţii fizice regulate, adoptarea unei diete sănătoase, activităţi care să sprijine bunăstarea mintală. În România, gradul de satisfacţie a cetăţenilor se menţine la nivelul din 2023 şi este chiar mai scăzut decât media europeană: doar 39% dintre românii chestionaţi sunt mulţumiţi faţă de modul în care sistemul public de sănătate îi serveşte. Astfel, la acest capitol, România ocupă poziţia 17 din cele 23 de ţări evaluate”, conform unui comunicat.
Accesul la consultaţii medicale, standardul serviciilor medicale, deficitul de personal şi neîncrederea generală în factorii de decizie din sectorul sănătăţii sunt principalele motive, la nivel general, ale nemulţumirii faţă de sistemele de sănătate, menţionează sursa citată.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
În ceea ce priveşte România, pe lângă acestea, respondenţii au mai indicat şi lipsa accesului la servicii medicale de prevenţie (37%) printre cauzele încrederii scăzute în sistemul public.
53% dintre românii chestionaţi au afirmat că sunt mulţumiţi de disponibilitatea cadrelor medicale de a le oferi sfaturi sau îngrijiri medicale.
”Principala direcţie de acţiune care ar trebui urmărită în efortul de a îmbunătăţi gradul de încredere în sistemele de sănătate este asigurarea ca persoanele care ajung în poziţii de decizie să aibă expertiză în domeniul sănătăţii. Dacă per total, aproape 1 din 2 europeni (48%) consideră că ar face o diferenţă dacă factorii de decizie din sectorul sănătăţii ar avea o pregătire în acest domeniu, în România proporţia celor care susţin acest punct este şi mai ridicată, de 62%. Tot la nivelul ţării noastre, o altă măsură indicată de către cei chestionaţi se referă la extinderea sferei de responsabilitate a farmaciştilor, pentru a sprijini medicii”, relevă studiul.
Medicii şi farmaciştii „ştiu ce este mai bine”
De altfel, în ciuda nemulţumirii cu privire la sistemele de sănătate în ansamblu, STADA Health Report 2024 dezvăluie o creştere semnificativă a încrederii în medicina convenţională, precum şi în sfaturile oferite de profesioniştii din domeniul sănătăţii – medici şi farmacişti.
Aproape 7 din 10 europeni (69%) afirmă că au încredere „mare” sau „deplină” în medicina convenţională, în timp ce în rândul românilor proporţia celor încrezători este şi mai mare: 87%.
Principalul factor al încrederii în medicina convenţională, la nivel general, îl reprezintă încrederea că sfaturile oferite de către medici şi farmacişti sunt cele mai bune pentru sănătatea individului. Pe de altă parte, studiul a relevat un alt aspect interesant în ceea ce priveşte sursa de informare preferată în legătură cu anumite decizii legate de sănătate: medicii de familie şi farmaciştii sunt în topul încrederii la acest capitol, faţă de „Dr. Google” , „Dr. AI” sau alte surse online care sunt plasate pe ultimele poziţii, mai indică studiul.
Grija pentru sănătatea personală, răspunsul oamenilor la nemulţumirile sistemice
În contextul scăderii nivelului de satisfacţie, din ce în ce mai mulţi europeni decid pentru ei în ceea ce priveşte sănătatea lor: 89% dintre aceştia fac cel puţin un lucru pentru a-şi îmbunătăţi starea generală de bine.
În România, printre măsurile adoptate de către respondenţi pentru a se îngriji de bunăstarea lor fizică se regăsesc: exerciţiile fizice (fie acasă, fie la sala de sport), adoptarea unei diete sănătoase, consumul de suplimente alimentare, prezentarea la controale medicale preventive.
Românii, cei mai mulţumiţi de starea sănătăţii mintale şi fericiţi peste medie
Românii se declară printre cei mai fericiţi dintre cei chestionaţi (locul 10/23): 68% afirmă că sunt „destul de” sau „foarte fericiţi”, faţă de 67% cât este media europeană. În ceea ce priveşte evaluarea sănătăţii mintale, la acest capitol suntem cei mai mulţumiţi dintre toţi respondenţii: 85% consideră că au o sănătate mintală optimă.
Totuşi, deşi gradul de fericire poate părea a fi unul mulţumitor, trebuie ţinut cont de un alt fenomen dezvăluit în urma studiului: senzaţia de singurătate devine tot mai prezentă, cu precădere în rândul tinerilor între 18 şi 34 de ani.
Dacă per total 52% dintre europeni afirmă că au sentimente de singurătate, în intervalul de vârstă 18-34 de ani, proporţia este mai ridicată – 63%. La nivelul României, deşi media generală arată că resimţim mai puţin acest sentiment (48%), în rândul tinerilor din categoria 18 - 34 de ani situaţia este similară cu cea de la nivel european (63%).
Cu toate acestea, timpul excesiv petrecut online este doar o parte a problemei: în primul rând, tânăra generaţie menţionează timpul îndelungat alocat muncii drept principalul factor al singurătăţii şi, prin urmare, îşi doresc un mai bun echilibru între viaţa profesională şi cea privată pentru a remedia situaţia.
„Stada Health Report este cel mai amplu raport în domeniul sănătăţii realizat în Europa. Grupul STADA îl susţine anual de zece ani, iar România a fost inclusă în Raport în anul 2022. Iată că acum avem şi date comparative din anii post-pandemie. Consider că este foarte important să cunoşti mentalitatea oamenilor din comunitatea unde îţi desfăşori activitatea şi să compari cu alte pieţe. Acest studiu complex este un instrument pe care îl punem la dispoziţia întregii pieţe de Sănătate, a decidenţilor, a tuturor actorilor atât din sistemul public, cât şi din cel privat. Informaţiile bogate oferă insight-uri valoroase pentru îmbunătăţirea sistemului în ansamblul său şi în baza lor pot fi luate decizii responsabile în beneficiul oamenilor” a declarat Mihai Fugarevici, General Manager STADA România.
Aflat la cea de-a 10 ediţie, raportul a fost realizat de Agenţia de cercetare de piaţă HUMAN8 la nivelul a 23 de ţări, pe un eşantion reprezentativ de 46.000 de respondenţi. Perioada de colectare a datelor a fost februarie-martie 2024. La nivelul României, eşantionul este de asemenea reprezentativ, la nivelul a 2000 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 18-99 ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
