Aparatură medicală neverificată la timp şi reţele electrice şi de gaze depăşite! Sunt doar câteva dintre principalele probleme care există la ora actuală în spitalele din România. Preşedintele Comisiei de ATI din Ministerul Sănătăţii a explicat pentru News.ro deficienţele grave din unităţile sanitare care pun în pericol clipă de clipă viaţa pacienţilor şi a personalului sanitar. Profesorul Dorel Săndesc trage un semnal de alarmă legat de faptul că echipamentele medicale de cele mai multe ori nu sunt verificate de personal specializat, iar atunci când totuşi există mentenanţă, aceasta este făcută de oameni fără pregătire în acest sens. "Spitalele nu-şi pot permite să asigure contracte de service şi mentenanţă pentru echipamentele din dotare, ceea ce este periculos şi inacceptabil, nu trebuie să tolerăm faptul că aparate care întreţin funcţiile vitale ale pacienţilor nu sunt verificate periodic", explică Profesorul Dorel Săndesc. Expertul spune că imediat după tragedia de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piatra Neamţ, a analizat problemele din secţiile de ATI, alături de Profesorul Şerban Bubenek, Preşedintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă. Au semnat împreună o scrisoare deschisă pe care au trimis-o spre Guvern, Preşedinţie şi Ministerul Sănătăţii, în care au atras atenţia că spitalele sunt veritabile bombe cu ceas.
Prof. Săndesc: 50% din echipamentele din spital nu beneficiază de contracte de mentenanţă
"Noi am analizat realitatea, am prezentat autorităţilor situaţia reală din aceste domenii, şi faptul că este o situaţie critică, un procentaj mare din spitale nu au reţelele de gaze updatate, aproape toate. 50 la sută din echipamentele din spital nu beneficiază de contracte de service şi mentenanţă, iar care beneficiază, o bună parte au contracte cu firme care nu au pregătirea necesară", spune profesorul Dorel Săndesc.
Tragedia de la Piatra Neamţ se poate repeta oriunde, chiar şi într-un spital foarte mare, fanion
"Sistemul sanitar este un fel de arca lui Noe atunci când vine vorba de un dezastru, am învăţat noi, dar şi alte ţări, arca nu era destul de bine pregătită pentru asemenea situaţii, iar dezastrele vor veni. După Piatra Neamţ am spus că ceea ce s a întâmplat acolo se poate întâmpla şi într-un spital foarte mare, fanion, ba chiar am putea spune că aici riscurile sunt mai mari, pentru că sunt extrem de multe echipamente care au venit şi care suprasolicită toate reţelele. Sunt mai multe pericole potenţiale, de exemplu, ai atâtea aparate că nu ai destule prize, asta - i să spunem la faza de utilizator, şi se pun prelungitoare, care toate creează riscuri, nu sunt recomandate oricum, sau centrala electrică, ea poate fi depăşită, poate ceda oricând", explică preşedintele Comisiei de ATI din Ministerul Sănătăţii”, afirmă profesorul Săndesc.
România ATI-pică
Pandemia a aşezat peste sistemul spitalicesc din România un nou tip de medicină. Atunci când aceasta s-a întâlnit însă cu infrastructura învechită, au început să apară problemele. De exemplu, oxigenul administrat pacienţilor cu diferite forme de Covid 19 poate salva vieţi, dar poate şi ucide dacă nu este manevrat de medici instruiţi sau dacă nu există aparate speciale care să măsoare concentraţia din secţiie spitalelor.
Preşedintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, Profesorul Şerban Bubenek, a explicat situaţia gravă în care se află multe dintre unităţile sanitare.
"Aproape în niciun spital din România nu există analizoare de oxigen, care să monitorizeze în manieră continuă concentraţia de oxigen din ATI, din UPU, din blocul operator, atunci când această concentraţie ar putea să crească peste 25% să dea alarma şi să oprească temporar administrarea de oxigen. În condiţiile în care concentraţia de oxigen este de 25%, cea mai mică scânteie va produce un incendiu devastator, iar o concentraţie de peste 30 %, duce la combustie instantanee"", explică expertul.
Deficienţe remediate cu bani europeni
Memorandumul ATI-ştilor din România nu a rămas însă fără ecou. La începutul acestei luni Guvernul României a aprobat un memorandum care urgentează alocarea a 50 de milioane de euro, fonduri europene, pentru creşterea siguranţei în spitale. Una dintre marile probleme din spitalele româneşti este că a fost dezvoltată reţeaua de oxigen odată cu pandemia, fără a avea însă şi un sistem de ventilaţie pe măsură.
"Ce prevede ghidul? Tocmai finanţarea pentru spitale a unor senzori de fum cu sistem de alarmă şi a unor senzori de concentraţie de oxigen, pentru că una din cauzele posibile ale dezastrelor este faptul că, dezvoltând reţeaua de oxigen fără un sistem de ventilaţie potrivit şi fără o monitoizare a concentraţiei, acolo unde se foloseşte oxigen concentraţia poate ajunge la un nivel periculos", a detaliat Profesorul Dorel Săndesc.
Sute de spitale fără aviz de securitate la incendiu
Spitalele din România mai au însă o problemă gravă. Conform unui raport al IGSU, 302 de clădiri în care funcţionează unităţi medicale de stat dar şi private nu aveau la finele anului trecut autorizaţie de securitate la incendiu. Peste 180 dintre acestea nu aveau nici măcar aviz de securitate la incendiu, document care presupune că în spitale există un plan privind respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor. La acea vreme 310 clădiri aveau autorizaţie de securitate la incendiu, iar alte 52 erau autorizate parţial.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
