Secretarul de stat din Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) Sorin Ion afirmă, la finalul primei etape de consultare publică privind proiectele planurilor-cadru pentru învăţământul liceal, că nu poate trage o concluzie generală în urma dezbaterilor, însă una dintre remarcile profesorului este aceea că „s-a depăşit clasica dezbatere pe număr de ore”. Oficialul Ministerului Educaţiei constată de asemenea că în implementarea noilor planuri după care vor învăţa liceenii „cuvântul cheie este autnomie”.
„N-aş risca să trag o concluzie generală, pentru că e foarte greu să trag o concluzie generală, dar câteva lucruri se desprind din aceste dezbateri. Unu: s-a depăşit clasica dezbatere pe număr de ore şi constatăm asta cu bucurie, pentru că de câte ori am avut în discuţii pe planul-cadru şi la gimnaziu şi la (învăţământul – n.r.) primar acum mulţi ani, în general se vedeau dezbaterile privind planurile cadrului ca nişte bătălii pentru ore. Chiar şi de data aceasta, cel puţin în debutul dezbaterilor noastre, cam asta a fost principala idee, după care s-a înţeles că nu neapărat o matematică simplă rezultată din lecturarea unor tabele înseamnă planurile-cadru, sau nu doar atât. În general, atunci când discutăm despre planul cadru, este absolut firesc, în calitate de profesori, să ne fie oarecare teamă pentru ceea ce se va întâmpla în viitor cu disciplina noastră şi, în particular, cu noi înşine. Dar colegii noştri cred că au înţeles foarte repede că, în realitate, ceea ce aduc nou aceste planuri-cadru şi care ar trebui să fie principala trăsătură şi apreciată în egală măsură, este autonomia pe care o dăm şcolilor”, a afirmat Sorin Ion vineri după amiază, într-o emisiune la Prima News.
Oficialul din Ministerul Educaţiei admite că „se pot face discuţii nesfârşite pe ceea ce înseamnă trunchiul comun, un trunchi comun care pare, la prima vedere, mai subţire”, însă subliniază că şi celelalte ore care fac parte din curriculumul de specialitate sau din oferta şcolii la alegerea elevului vor fi predate de către aceleaşi cadre didactice.
„Şi atunci va depinde de fiecare dintre noi, de conducerile unităţilor de învăţământ şi de profesorii înşişi, să prezinte avantajele disciplinei pe care o predau, astfel încât acestea să fie alese de copii. Numărul de ore per total în sistem nu scade, pentru a mai elimina din temerile colegii noştri de acest subiect, dar, încă o dată, şi cuvântul cheie aici este autonomie. Cam asta ar fi concluzia”, adaugă profesorul Sorin Ion.
Sorin Ion mai a mai afirmat, în emisiunea de la Prima News, că dacă noile planuri-cadru vor fi implementate începând cu anul şcolar 2026-2027, sistemul de învăţământ are la dispoziţie cel puţin 4 ani în care să facă ”reglajele”.
„În primul an impactul va fi minim, impactul va fi doar la clasa a noua, în anul următor la a noua şi la a zecea şi aşa mai departe, astfel încât reglajele se vor face şi din mers”, explică profesorul.
Acesta subliniază că va fi vorba de „o schimbare de paradigmă” şi în ceea ce priveşte pregătirea profesorilor, dar şi în ceea ce priveşte manualele.
Implementarea noilor planuri cadru trebuie pusă în oglindă şi cu noile prevederi din Legea învăţământului preuniversitar, o parte dintre ele prorogate tocmai pentru a putea avea acelaşi punct de plecare. Să nu uităm că foarte multă lume face greşeala să pună în oglindă planurile cadru viitoare, cele puse în discuţie cu examenul de bacalaureat actual, ori, o simplă pe lectură a legii 198, vom vedea că şi examenul de bacalaureat, până când prima promoţie care va învăţa după planurile cadru noi, va avea şi un examen de bacalaureat nou, zicem noi, mai flexibil şi mai aplicat decât cel actual”, adaugă reprezentantul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Reprezentantul Ministerului Educaţiei a precizat că ora de dirigenţie va fi parte a normei didactice, fapt care în prezent nu se întâmplă.
Acesta a vorbit şi despre formarea profesorilor care au şi ore de dirigenţie, arătând că în prezent nu există o „formare dedicată pentru profesorul diriginte” şi admiţând că „e dificil să faci o formare cu scopul de a fi diriginte”.
„Mai degrabă, ar trebui să fie o formare în ceea ce priveşte priceperea, să zic aşa, de a derula activităţi extracurriculare, activităţi de timp liber, activităţi de autocunoaştere, de consiliere. Acum, trebuie să păstrăm puţin şi simţul măsurii, să nu ne imaginăm un diriginte ca fiind un supraom priceput la toate şi să rezolve toate problemele, dar da, este esenţială păstrarea armoniei grupului, a clasei de elevi pe care o gestionează şi da, evident că putem introduce şi cursuri speciale pentru rolul de diriginte”, a precizat Sorin Ion.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
