Aproximativ una din patru femei poate dezvolta, după menopauză, un ritm cardiac neregulat, evenimentele stresante din viaţă şi somnul de slabă calitate fiind factorii principali, constată un nou studiu publicat în Journal of the American Heart Association.
Această afecţiune este cunoscută sub numele de fibrilaţie atrială (FibA), un ritm cardiac neregulat, tremurător sau adesea foarte rapid, care rezultă dintr-o nesincronizare a bătăilor camerele superioare ale inimii (atriile) cu camerele inferioare (ventriculii), potrivit cercetătorilor de la Clinica Mayo, Statele Unite.
Aceste episoade de FibA pot veni, de asemenea, cu ameţeli sau dificultăţi de respiraţie.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Afecţiunea poate creşte riscul de formare de cheaguri de sânge, AVC, insuficienţă cardiacă şi alte complicaţii legate de inimă, aşadar necesită atenţie medicală, spun experţii.
Fibrilaţia atrială afectează în principal adulţii în vârstă şi se aşteaptă ca peste 12 milioane de persoane să dezvolte în Statele Unite fibrilaţie atrială până în 2030, potrivit American Heart Association.
„Conexiunea dintre inimă şi creier a fost stabilită de multă vreme într-o vastă gamă de afecţiuni”, a declarat într-un comunicat dr. Susan Zhao, autorul principal al studiului publicat la finele lunii august, în prestigiosul Journal of the American Heart Association – JAHA.
„Fibrilaţia atrială este o boală a sistemului de conducere electrică şi este predispusă la modificări hormonale care provin din stres şi somnul slab. Aceste căi comune stau, probabil, la baza asocierii dintre stres şi insomnie cu fibrilaţia atrială”, a menţionat dr. Zhao, cardiolog la Centrul medical Santa Clara Valley din San Jose, California.
Din cauza cercetărilor anterioare contradictorii cu privire la legăturile dintre factorii psihosociali şi fibrilaţia atrială în rândul femeilor aflate la postmenopauză, autorii ultimului studiu au analizat datele din chestionarele completate de peste 83.000 de femei cu vârsta medie de 64 de ani.
Acestea fuseseră recrutate în cadrul studiului american Women’s Health Initiative între 1994 şi 1998.
Chestionarele se refereau la istoricul medical al participantelor, la obiceiurile de sănătate, evenimentele stresante din viaţa lor, sprijinul social, obiceiurile de somn şi la sentimentul de optimism.
Evenimentele de viaţă stresante au inclus abuzul, pierderea unei persoane dragi, problemele financiare, divorţul şi boala.
Pe parcursul unei perioade de urmărire de aproximativ zece ani, autorii au constatat că 25% dintre femei (23.954) au dezvoltat fibrilaţie atrială.
Pentru fiecare punct în plus pe care femeile l-au obţinut la Women’s Health Initiative Insomnia Rating Scale, a existat o şansă cu 4% mai mare de a dezvolta FibA.
Iar pentru fiecare punct în plus pe scala WHI de evaluare a evenimentelor stresante din viaţa de zi cu zi, probabilitatea de FibA a crescut cu 2%.
„Studiul arată că există o legătură între inimă şi creier atunci când vine vorba de fibrilaţia atrială”, a declarat pentru CNN, cardiologul dr. Nieca Goldberg, director medical al Atria New York City şi profesor asociat clinic de medicină la facultatea de medicină Grossman a Universităţii din New York. Dr. Goldberg nu a fost implicată în studiu.
„Acest lucru este important, deoarece, de multe ori, atunci când femeile merg la medic cu simptome cardiace, li se spune că este vorba doar de stres”, a adăugat dr. Goldberg.
Studiul a avut limitele sale: 88% dintre participanţii la studiu au fost albi, iar autorii s-au bazat pe chestionare auto-raportate.
Protejarea sănătăţii inimii
Autorii consideră că sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina de ce stresul şi alte aspecte ale stării de bine pot afecta riscul de a dezvolta fibrilaţie atrială.
„În practica mea de cardiologie generală, văd multe femei aflate la postmenopauză cu o sănătate fizică perfectă, care se luptă cu un somn slab şi cu sentimente sau experienţe emoţionale psihologice negative, despre care ştim acum că le pot expune riscului de a dezvolta fibrilaţie atrială”, a comentat dr. Zhao.
„Cred cu tărie că, pe lângă vârsta, factorii genetici şi alţi factori de risc legaţi de sănătatea inimii, factorii psihosociali sunt piesa lipsă din puzzle-ul genezei fibrilaţiei atriale”, a spus ea.
Hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2, obezitatea, atacul de cord, insuficienţa cardiacă şi bolile tiroidiene sunt unii dintre aceşti factori de sănătate fizică, au spus experţii.
„În plus, vârsta este un factor de risc pentru fibrilaţia atrială, iar femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii”, a spus dr. Goldberg. „Iar femeile au complicaţii de sănătate mai mari secundare fibrilaţiei atriale în comparaţie cu bărbaţii”.
Indiferent, sănătatea fizică şi cea mentală sunt legate, a adăugat dr. Goldberg, aşa că este important să discutaţi cu medicul dumneavoastră despre dificultăţile de somn şi factorii de stres din viaţă.
„Există tratamente pentru somn pe care le puteţi face singuri, cum ar fi evitarea cofeinei (seara) şi a alcoolului înainte de culcare. Deconectaţi-vă de la dispozitivele inteligente”, a adăugat ea.
De asemenea ea a precizat că medicul de familie poate recomanda o evaluare a somnului pentru a vedea ce vă împiedică să dormiţi.
Tratamentul FibA poate „include medicamente, terapie pentru a şoca inima să revină la un ritm regulat şi proceduri pentru a bloca semnalele cardiace defectuoase”, potrivit Mayo Clinic.
Exerciţiile fizice regulate şi conectarea cu cei dragi pot ajuta, de asemenea, la reducerea stresului.
Nu lăsaţi pe nimeni să vă spună că este doar stres”, a mai spus dr. Goldberg. „Stresul, anxietatea şi depresia sunt legate de sănătatea ta fizică”.
Detaliile şi contextul studiului:
- Participantele au fost recrutate între 1994 şi 1998.
- Vârsta medie a celor 83.736 de femei incluse în studiu a fost de aproximativ 64 de ani. Aproximativ 88% din grup au fost femei care s-au autoidentificat ca fiind albe; 7,2% s-au identificat ca femei de culoare; şi 2,9% s-au autoidentificat ca femei hispanice.
- Pe măsură ce femeile trăiesc mai mult, acestea se pot confrunta cu un risc mai mare şi cu rezultate mai slabe asociate cu fibrilaţia atrială. În timp ce hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul zaharat de tip 2 şi insuficienţa cardiacă sunt factori de risc recunoscuţi, sunt necesare mai multe cercetări cu privire la modul în care expunerea la stresul psihosocial şi bunăstarea emoţională generală de-a lungul timpului pot afecta potenţiala dezvoltare a fibrilaţiei atriale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
