Editarea genetică deschide calea către primul studiu clinic la om pentru o boală genetică rară

Capacitatea cercetătorilor de la Institutul Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase şi de la spitalul Mass General, din Statele Unite, de a optimiza editarea genetică în celulele stem ar putea servi drept model pentru tratamentul altor boli rare.

Un efort de colaborare între cercetătorii de la Institutul Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase (NIAID) din cadrul Institutelor naţionale americane de Sănătate (NIH) şi spitalul  Massachusetts General (MGH), demonstrează potenţialul tehnologiilor precise de editare a genomului, denumite editor de baze de adenină, de a corecta mutaţiile cauzatoare de boli în celulele stem de la pacienţii cu boala granulomatoasă cronică legată de X (X-CGD), o tulburare genetică rară caracterizată prin susceptibilitate ridicată la infecţii.

Boala este caracterizată prin incapacitatea celulelor sistemului imunitar de a distruge anumite tipuri de bacterii si fungi (ciuperci), respectiv a celulelor fagocitare ale organismului (denumite şi fagocite) de a produce peroxizi de hidrogen şi alţi oxidanţi, necesari pentru a distruge anumite microorganisme.

Pacienţii cu X-CGD prezintă infecţii invazive recurente, hiperinflamare şi boli inflamatorii intestinale, cu morbiditate crescută şi mortalitate timpurie.

Echipa de cercetare a încercat să optimizeze abordările de editare genetică pentru a corecta mutaţiile X-CGD şi pentru a dezvolta un tratament sigur şi eficient pentru această afecţiune.

„Suntem încântaţi de utilizarea editării bazelor pentru a corecta direct mutaţiile, deoarece această abordare se distinge de terapiile genetice tradiţionale care se distinge de terapiile genetice tradiţionale care supraexprimă o genă corectivă”, a declarat Benjamin Kleinstiver, cercetător la Centrul de Medicină Genomică şi Departamentul de Patologie de la MGH, într-un comunicat.

Rezultatele acestui studiu demonstrează modul în care capacităţile îmbunătăţite ale enzimelor CRISPR-Cas9 modificate pot fi benefice şi, împreună, motivează studii suplimentare care utilizează editarea bazelor pentru a corecta alte mutaţii care cauzează erori înnăscute de imunitate şi alte boli.

În cadrul cercetării, condusă de laboratorul dr. Suk See De Ravin, medic cercetător principal şi şef al Unităţii de Dezvoltare a Terapiei Genice de la NIAID, echipa a prelevat celule stem şi progenitoare hematopoietice de la doi pacienţi cu diferite mutaţii cauzatoare de X-CGD, apoi au tratat celulele cu diferiţi editori de baze de adenină pentru a corecta oricare dintre mutaţiile genei CYBB.

Celulele progenitoare sunt celule stem care se găsesc în măduva osoasă şi care se pot reînnoi şi diferenţia în celule sanguine mature.

Abordarea a dovedit o eficienţă de peste 3,5 ori mai mare decât altele anterioare şi cu efecte minime în afara ţintei.

Oamenii de ştiinţă au observat că editorii de baze de adenină pot depăşi multe dintre provocările asociate cu alte abordări de terapie genică, deoarece tratamentul este mai bine tolerat de celule în comparaţie cu abordările bazate pe nuclează Cas9, şi asta pentru că editorii de baze permit corectarea secvenţei genomice native fără a introduce permanent material genetic nou în celule (astfel încât pot avea riscuri diminuate în comparaţie cu terapiile genice bazate pe lentivirus), iar cu enzimele CRISPR-Cas9 foarte flexibile pot accesa un număr mai mare de site-uri ţintă şi, prin urmare, pot corecta, în principiu, multe mutaţii genetice diferite.

Rezultatele acestei cercetări au fost publicate miercuri în revista Science Translational Medicine.

Pe baza constatărilor echipei, un prim studiu clinic la om este în curs de desfăşurare pentru a testa beneficiile potenţiale ale tratamentelor cu celule stem cu baza editată la pacienţii cu X-CGD.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.