Apartenenţa României la UE timp de 15 ani a adus sistemului de sănătate din România beneficii în ce priveşte finanţarea, bunele practici şi solidaritatea europeană, dar a consud şi la unele probleme, cea mai serioasă fiind pierderea unui număr mare de medici şi asistente, care au plecat pentru a lucra în alte state membre. În pofida îmbunătăţirii indicatorilor de sănătate în ultimii ani, aceştia rămân sub media europeană, dar reforma extrem de ambiţioasă pregătită pentru sănătate în cadrul PNRR ar urma să conducă la dezvoltarea capacităţii pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate, la dezvoltarea capacităţii de investiţii în infrastructură şi a capacităţii pentru managementul serviciilor de sănătate şi resurselor umane, a transmis conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidenţial, Departamentul Sănătate Publică, Administraţia Prezidenţială, la Profit Health.forum.
"România este un beneficiar net al finanţării europene, în toate domeniile, iar sănătatea nu este o excepţie. După 15 ani, cu certitudine este mult mai bine. Un deceniu şi jumătate de apartenenţă la Uniunea Europeană nu înseamnă doar finanţare, înseamnă modele de bună practică în sănătate, înseamnă coordonare, înseamnă solidaritate, pentru că, să nu uităm, solidaritatea a fost cel mai bine nuanţată cel puţin în ultimii doi ani şi jumătate de criză sanitară şi umanitară. Tot pandemia Covid a evidenţiat şi flexibilitatea pe care o oferă piaţa unică în ce priveşte capacitatea de adaptare la situaţii neprevăzute", a arătat aceasta. Sistemul de sănătate continuă să se se confunte cu probleme de finanţare insuficientă, dar şi de migraţie a personalului către locuri de muncă în vestul Europei.
"Răspunsul statelor membre în urma pandemiei Covid îl constituie crearea unei Uniuni Europene a sănătăţii, care sigur va contribui la îmbunătăţirea rezilienţei sistemelor de sănătate din Europa. Cheltuielile sistemelor de sănătate din Europa au crescut în ultimul deceniu, dar (în România, n.r.) rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE ca procent din PIB şi pe cap de locuitor. Asistenţa medicală primară este subfinanţată în continuare, în pofida eforturilor de consolidare. Iar procentul populaţiei care raportează nevoi nesatisfăcute de asistenţă medicală, deşi s-a diminuat, rămâne unul foarte mare comparativ cu alte state membre. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, să recunoaştem, a căpătat amploare şi fenomenul migraţiei personalului medical, pentru că şansa de a profesa în sisteme medicale performante, care oferă perspective financiare şi de dezvoltare profesională tentante, a dus la o emigrare masivă a personalului medical, cu consecinţe nefaste pentru accesul la sănătate pentru români.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Ţara noastră produce un număr foarte mare de absolvenţi în domeniul medical, dar, din păcate, se situează pe ultimele locuri din perspectiva numărului de medici şi asistenţi medicali la mia de locuitori", precizează oficialul. În pofida îmbunătăţirii indicatorilor de sănătate, aceştia rămân sub media UE, iar rata mortalităţii evitabile este a treia cea mai ridicată din UE, principalele cauze de deces fiind bolile cardiovasculare şi cancerul pulmonar. De asemenea, mortalitatea prin cauze tratabile este de peste două ori mai mare decât media UE.
"Factorii de risc comportamental şi poluarea aerului constituie cauza a peste jumătate din totalul deceselor din ţara noastră, conform profilului de ţară din 2021 în ceea ce priveşte sănătatea. Povara decesului prin cancer este considerabilă. Dacă la nivel european s-a înregistrat o scădere constantă a mortalităţii, de exemplu prin cancer de sân, ţara noastră este o excepţie, iar cauzele vizează în primul rând ineficienţa programelor de depistare precoce a cancerului de sân şi perioada mare care trece între diagnosticare şi începerea tratamentului. Dar, pe zona cancerului există un angajament solid la nivelul statelor membre, anume planul european de combatere a cancerului, care a fost lansat în februarie 2021. La mai puţin de un an a fost lansat la palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui României, planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului. Iar implementarea acestuia, prevăzută de anul viitor, va conduce, evident, la rezultate îmbunătăţite pe cei patru piloni pe care a fost construit planul, prevenţie, depistare precoce, tratament, calitatea vieţii persoanelor", a punctat Loreta Păun.
Aceasta a atras atenţia şi asupra nolului parteneriat pentru medicina personalizată, care urmează să fie înfiinţat în 2023 şi finanţat prin programul Orizont Europa. O reformă substanţială, însă, în sectorul sănătate, ar trebui să vină, însă, din implementarea PNRR, un program amplu finanţat cu foduri europene şi care vizează transformări inclusiv în sănătate.
"Să nu uităm de transformarea digitală şi de utilizarea noilor tehnologii, care reprezintă calea pentru performanţă în sănătate, dezvoltarea telemedicinei, a inteligenţei artificiale, a sistemelor electronice de informaţii, care să ne ofere suport pentru o mai bună gestionare a resurselor, dar şi pentru fundamentarea deciziilor. Vor conduce la rezultate îmbunătăţite. Reforma trebuie să fie una substanţială, de la reformă în ce priveşte finanţarea serviciilor de sănătate, până la reforma organizaţională. Şi, pentru că vorbim despre PNRR, componenta de sănătate a acestui plan vizează elemente extrem de ambiţioase, de la dezvoltarea capacităţii pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate, la dezvoltarea capacităţii de investiţii în infrastructură şi a capacităţii pentru managementul serviciilor de sănătate şi resurselor umane. Avem, aşadar, un punct solid de pornire pentru reforma în sănătate, care se numeşte PNRR", potrivit consilierului prezidenţial.
Pentru atingerea obiectivului, de acces egal la servicii de sănătate de calitate, rămâne important parteneriatul dintre decidenţi, societate civilă, organizaţii profesionale, asociaţii de pacienţi şi industrie. "Dar cred că este important şi parteneriatul dintre decidenţi, societate civilă, organizaţii profesionale, asociaţii de pacienţi şi, nu în ultimul rând, industrie, precum şi o coordonare la nivel naţional şi la nivelul statelor membre, tocmai pentru a asigura ceea ce ne propunem, acces egal la servicii de sănătate, de calitate, centrate pe persoană", a conchis Loreta Păun.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
