Deschiderea anului şcolar a înregistrat luni o permieră, după doi ani de pandemie, părinţii şi copiii fiind din nou împreună în curţile şcolilor. Pentru unii părinţi acesta a fost de altfel şi principalul motiv de bucurie, în timp ce pentru alţii bucuria a fost dată de o sală nouă de curs şi de faptul că elevii nu vor mai învăţa în patru schimburi. În cazul părinţilor din clasele mai mari, problemele se văd altfel: atitudinea copiilor şi bullyngul, de puţine ori contracarat de cadrele didactice, pun în continuare probleme. În unele şcoli, discursurile nu au reuşit să depăşească rutina şi clişeele, în timp ce în altele, primul an de ”libertate” a adus discursuri mai relaxate şi mai optimiste. Din punctul de vedere al copiilor, însă, lucrurile stau altfel. Si-ar mai fi dorit vacanţă, dar se bucură să îşi revadă colegii, sala de curs, îi bucură rucsacul cu caiete şi carioci primit la şcoală şi chiar şi orarul şi creionul primite în dar alături de manualele care nu mai sunt chiar noi.
- Mama unei fetiţe care este elevă în clasa a lll-a, la o şcoală din Capitală: „Prima zi de şcoală este plină de emoţie în fiecare an. Anul acesta, curtea şcolii a arătat cu totul altfel, plină de copii şi părinţi fără măşti. A fost o revenire fără restricţii. Mesajele directorilor şi profesorilor au fost mult mai relaxate, degajate, pline de speranţă. Mi-a plăcut că la şcoala la care merge fiica mea s-a renunţat la slujbe religioase, discursuri fără sfârşit şi vorbe goale. Este deja un an diferit, mai ales că avem o nouă structură, cea cu module. Să sperăm că va fi bine pentru elevi această schimbare”.
Pentru fiica sa, Alexia, principalul motiv de bucurie a fost că şi-a revăzut colegii: „Mi-a plăcut că mi-am revăzut colegii. Am povestit ce am făcut în vacanţă, am rămas puţin în şcoală, dar nu ne-am plictisit. Doamna învăţătoare ne-a promis că vom face mai multe excursii anul acesta. Am primit un orar, un creion şi manuale, dar nu sunt noi”.
- ”Prima zi de şcoală ne-a adus, anul acesta, o surpriză. Clasa noastră, alături de alte clase din şcoală, au fost relocate într-un alt spaţiu, din cauza aglomeraţiei. Era singura soluţie, pentru ca elevii să nu înveţe în patru schimburi. Dincolo de inconvenientele unei astfel de schimbări, era clar că este singura soluţie pentru a rezolva problema supraaglomerării în şcoală. Şi că este nevoie de noi spaţii, în sectorul 5, pentru a asigura o educaţie de calitate pentru copiii noştri, pentru a nu mai sta la şcoală până la 8 seara. Pe lângă emoţiile noului an şcolar, copiii au trăit, astăzi, la fel ca şi părinţii, emoţiile de a intra într-o clasă nouă, într-o şcoală nouă”, povesteşte mama lui Alex, şi el tot în clasa lll-a, dar la o şcoală dintr-un alt sector.
Alex se bucură că şi-a revăzut colegii, dar tare şi-ar fi dorit ca vacanţa să mai dureze puţin.
”Mi-a plăcut mult că mi-am revăzut cei mai buni prieteni, îmi era dor de ei. Aş fi vrut ca vacanţa să mai dureze puţin. Îmi place în noua şcoală, pentru că totul este nou şi avem mai mult spaţiu să ne jucăm, dar nu îmi place că merg mai mult pe jos până la şcoală!, spune el.
- La un liceu din Cluj-Napoca unde sunt înscrişi copii de toate vârstele curtea şcolii a fost plină de elevi şi părinţi, avand în vedere că doar în ciclul primar sunt 1.000 de elevi.
”Ca părinte, impresia iniţială e că nu s-au schimbat prea multe la şcoală, nici măcar discursurile”, povesteşte mama unei fetiţe.
Pentru fiica sa, care acum intră în clasa pregătitoare, a fost "foarte bine", mai ales că are ”o clasă cu peşti” şi şi-a reîntâlnit câţiva colegi de grădiniţă.
Într-o mică localitate din Transilvania, ca de fiecare dată, la ceremonia de deschidere a anului şcolar, au fost prezenţi preotul, primarul dar şi un reprezentant al poliţiei. Profesorii au discutat şi cu părinţii, în special despre manualele auxiliare. Copiii au fost extrem de fericiţi după ce au primit fiecare câte un ghiozdan de culoare verde în care aveau caiete, carioci sau creioane colorate.
Rebeca, 8 ani, proaspăt intrată în clasa a ll-a: "Am aşteptat foarte mult să mă întâlnesc cu prietenele mele după vacanţă. Mama mi-a cumpărat special o fustiţă şi cămăşuţă, să fiu elegantă în prima zi. Am luat şi un buchet de flori pentru doamna şi am aflat că avem un coleg nou. Sper să nu am prea multe teme de făcut, aşa cum a fost la clasa a I-a".
- La Colegiul Naţional Mihai Viteazul din Ploieşti, festivitatea de deschidere a noului an şcolar s-a organizat doar cu participarea „bobocilor”, elevii claselor a V-a si a IX-a. Celelalte clase de gimnaziu şi liceu au mers direct în sălile de curs, unde şi-au revăzut diriginţii ori au făcut cunoştinţă cu noii diriginţi sau colegi, li s-au citit regulamentul şcolii, drepturile şi obligaţiile elevilor.
Cu totul altfel s-au petrecut lucrurile la festivitatea de deschidere a anului şcolar de la Colegiul Naţional ”Regina Maria” din oraş, unde toţi copiii, începând cu clasa pregătitoare, s-au adunat în curtea şcolii pentru discursuri.
„De ce mă interesează pe mine de clasa pregătitoare până la clasa a patra? De ce trebuie să stau eu să aud fiecare serie cu profii lor?”, îi spune o adolescentă unei colege. Copila e clar nemulţumită.
„Nu ştiu , dar nu ştii că aşa e în fiecare an? Hai că mai avem puţin”, o încurajează cealaltă.
„Este început de septembrie şi prologul toamnei ne îndreptă, într-un tulburător ritual, spre lumea şcolii”. Aşa şi-a început mesajul de debut de an inspectorul şcolar general al Prahovei, Ilona Rizea, mesaj preluat şi distribuit de unele unităţi şcolare. Inspectoarea a ţinut să facă trimitere la proiectul România Educată, dar şi la viitoarea legea învăţământului, intens dezbătută şi contestată în spaţiul public, dar pe care Rizea o „anticipează” ca fiind „inovatoare”.
Numeroase clase din multe şcoli din Prahova înregistrează schimbări în „efectivul elevilor; aşa cum e exprimă unii directori. La un prestigios colegiu naţional, unul dintre elevi s-a mutat. „De ce?” se întreabă unii dintre foştii colegi. „Pentru că nu i-a plăcut aici”, spune unul.„ Nu-i nimic, nici nouă de el”, vine replica altuia.
La altă şcoală, o fetiţă a schimbat clasa la început de a şaptea. E uşor plinuţă şi nu mai făcea faţă răutăţii fostului colectiv, nici lipsei de implicare a profesorilor care ar fi putut lua, dar nu au luat atitudine în aşa fel încât să înceteze fenomenul. În şcolile din România sunt elevi care abia aşteaptă să schimbe clasa, colegii. Pentru că printre atâtea modificări structurale, se vorbeşte, din păcate, destul de puţin despre bullying iar în unele locuri se face încă şi mai puţin împotriva fenomenului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
