Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, le-a transmis reprezentanţilor administraţiei publlice locale prezenţi marţi la Forumul Administraţiei Publice Locale, dar şi sindicatelor, că o reformă în salarizare de tipul creşterii salariale nu trebuie făcută cu orice preţ, explicând că o majorare de 25 la sută în condiţiile în care salariile din domeniu nu se cunosc nu va face decât "să pervertească" lucrurile exact ca în trecut.
Ministrul a spus că nu poate să nu se concentreze pe dezideratele angajaţilor din administraţia publică locală, având în vedere contextul de grevă, asigurându-i pe aceştia că va trata cu atenţie toate solicitările lor.
"Există patru lucruri care au fost solicitate şi voi începe cu numărul 4, care este eliminarea unui articol din Ordonanţă pe care colegii de la sindicate l-au interpretat greşit. (...) Am făcut deja o notificare către prefecturi să trasnmită la toate direcţiile de resurse umane faptul că interpretarea este eronată şi să nu vă faceţi probleme, pentru că acel articol se referă strict la persoanele care sunt pe proiecte din fonduri europene. Cu alte cuvinte, nu voi putea, dacă am un consilier din administraţia publică locală, care are temporar un salariu cu un bonus pe fonduri europene, nu voi ridica toţi ceilalţi consilieri, care nu sunt pe fonduri europene, la salariul celui care este pe fonduri europene. Asta spune articolul respectiv”, a declarat Dragoş Pîslaru.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
El a mai spus că, iniţial, pentru administraţia publică locală s-a estimat o sumă de 170 de milioane de lei, pentru elaborarea Ordonanţei privind sistemul bugetar de salarizare, dar, pe baza datelor trimise şi a extrapolărilor făcute de Ministerul Muncii, s-a ajuns la 379,9 milioane de lei.
"Această alocare face ca autorităţile publice locale să fie pe locul patru ca beneficiari în celebra Ordonanţă 20. Asta înseamnă după educaţie, sănătate şi apărare şi ordine publică, mai mult decât administraţia publică centrală, care acum este luată ca şi bază de comparaţie. Deci punctul patru este rezolvat”, a spus ministrul.
Referindu-se la cea de-a treia revendicare a sindicaliştilor, care vizează o majorare cu 25 la sută a salariilor, ministrul a explicat că acest lucru ar face ca lucrurile să se întâmple ca în trecut, în contextul în care salariile din administraţia publică locală nu sunt cunoscute.
"În condiţiile în care noi nu ştim care sunt salariile în administraţia publică, va face să pervertească lucrurile exact ca în trecut. Am mai spus-o şi o spun cu toată responsabilitatea: dacă creşterile pe care le-am făcut anul trecut nu le aplicam procentual şi le aplicam cu cap, adică în sensul să eliminăm discrepanţele din strucutra salarială, eram cu totul în altă parte. În loc să trebuaiscă să aşteptăm nu ştiu cât timp, puteam să discutăm de grile care erau, aproape jumătate din ele, rezolvate. Am avut 10 miliarde de lei care au fost daţi în creşteri salariale în sectorul public anul trecut. Trebuie să înţelegeţi că o reformă de tipul creşterii salariale nu trebuie făcută cu orice preţ. Este mai bine să ne aşezăm, să discutăm şi să cumpănim cum vrem să arate cu adevărat o grilă salarială, care sunt principiile. Avem indemnizaţii şi sporuri care sunt complet haotice şi au fost date discreţionar”, a mai afirmat ministrul Muncii.
Demnitarul a mai spus că este de acord cu faptul că salariile din domeniu sunt mici, dar întrebarea este de unde se iau resursele necesare pentru a repara acest lucru.
"La capătul zilei vreau să înţelegeţi că pentru administraţia publică locală salariile sunt, dacă punem ca şi criteriu decenţa, ele sunt uneori mult sub decenţa respectivă pentru un funcţionar public dintr-o ţară membră a UE. Problema se pune de unde reuşeşti să aloci acele resurse bugetare”, a spus ministrul.
În ceea ce priveşte primele două revendicări ale sindicatelor, ministrul a spus că acestea se referă la deblocarea unor lucruri care au fost stipulate prin lege şi au fost prorogate. Astfel, ministrul spune că voucherele de vacanţă sau norma de hrană ar putea fi acordate acolo unde autorităţile locale îşi permit acest lucru, însă acest lucru ar putea provoca discriminări.
"Ceea ce colegii din sindicate au vocalizat este faptul că atunci când o autoritate publică vrea să acorde aceste lucruri, să le acorde. Unele comune ar putea să îşi permită să susţină aşa ceva, dar trebuie să fim atenţi să nu fie o discriminare sistemică de salarii. Cu alte cuvinte, nu o să putem lasă o libertate totală ca cei care pot da salarii mai mari să dea salarii mai mari, pentru că apar disparităţi în sistem. Pe de altă parte, norma de hrană sau voucherele de vacanţă, dacă sunt gândite pentru a stimula performanţa pe anumite proiecte, pot fi luate în considerare. Un element cheie este care este raportul dintre veniturile proprii şi veniturile totale, care ar putea fi un indicator al sănătăţii bugetare la nivel local şi care să creeze nişte debuşee pentru a premia performanţa”, a explicat Dragoş Pîslaru.
Acesta a concluzionat spunând că, din cele patru revendicări, ultima este rezolvată, iar pentru punctul unu şi doi este deschis să discute cu sindicatele, dar că ar trebui definit clar ce înseamnă "când îşi permite” o autoritate locală să acorde astfel de beneficii.
"Colegii de la Finanţe vor veni cu exemple în care autorităţile publice locale au cheltuit în prima jumătate a anului mai nesăbuit banii şi s-au dus după aceea la reglare la sfârşitul anului. Aş îndrăzni să spun că nu au avut această calitate de a-şi permite. Sunteţi unii dintre dumneavoastră, buni gospodari, care şi-ar permite şi pentru asta sunt deschis să stăm de vorbă şi cu colegii de la Finanţe. Iar pentru punctul trei, strângem datele, le punem în sistemul acesta şi aş îndrăzni să vă spun că lucrăm şi suntem mult mai aliniaţi decât credeţi şi politicile publice, fie ele locale sau centrale, sunt făcute pentru oameni”, a adăugat ministrul Muncii.
Aproximativ 30.000 de angajaţi din primării şi consilii judeţene, membri ai Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie (FNSA), s-au aflat în grevă, marţi, de la ora 8.00, timp de o oră, interval în care activitatea a fost blocată la toate ghişeele.
Liderul FNSA, Valer Suciu, a declarat că, în cazul în care revendicările sindicaliştilor nu vor fi respectate, va fi organizată o grevă de o zi, în 12 iulie, iar din 19 iulie va fi grevă pe termen nelimitat.
Revedicările FNSA sunt: acordarea normei de hrană pentru toţi salariaţii din administraţia publică locală - acolo unde resursele bugetare permit acest lucru, acordarea voucherelor de vacanţă, majorarea cu 25 la sută a salariilor de bază ale funcţionarilor publici şi ale personalului contractual din administraţia publică locală, precum şi eliminarea în totalitate a Articolului 3 (1)(4) din OUG nr. 20/2016, care restrânge aplicarea ordonanţei la personalul din educaţie şi din sănătate.
Sindicaliştii susţin că, prin adoptarea OUG nr. 20/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, personalul care îşi desfăşoară activitatea în consiliile judeţene şi primăriile de pe întreg teritoriul ţării a fost vădit discriminat în raport cu angajaţii din administraţia centrală, care au beneficiat de creşteri salariale de până la 70 la sută.
Sindicaliştii mai spun că majoritatea angajaţilor din primării şi consilii judeţene au venituri salariale brute apropiate ca valoare sau chiar egale cu salariul minim brut pe economie (1.250 lei de la 1 mai 2016).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
