Ordonanţa - trenuleţ afectează asistenţa medicală primară şi pe cea din Ambulatoriu. Pe de o parte, este nevoie de un sistem eficient şi scăderea presiunii pe spitale, însă pe de altă parte, tocmai asistenţa medicală primară şi cea din ambulatoriul de specialitate suferă de subfinanţare cronică.. Alina Ciocoiu, medic pediatru şi secretar general al Asociaţiei Profesionale a Medicilor din Ambulator, a explicat pentru News.ro ce impact au prevederile cuprinse în Ordonanţa austerităţii în ceea ce priveşte menţinerea valorilor garantate ale punctelor pentru acordarea serviciilor medicale în asistenţa medicală primară, asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice şi suma orientativă/medic specialist în asistenţa medicală stomatologică la nivelul din trimestrul IV al acestui an. Îngheţarea acestor sume la nivelul anului trecut va pune în dificultate cabinetele din ambulatoriul de specialitate, cabinete care nu-şi vor mai putea asigura cheltuielile de funcţionare. Asta în condiţiile în care finanţarea se face corespunzător în asistenţa medicală primară şi ambulatorii în mai toate statele europene, astfel încât să scadă presiunea pe spitale, pe numărul de internări. Conf. Univ. Dr. Marius Ungureanu, director - Departamentul de Sănătate Publică, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, a afirmat că este vorba acum în sistem despre măsuri care se bat cap în cap pentru că, deşi, se urmăreşte consolidarea asistenţei primare şi a celei din ambulatoriile de specialitate chiar aceste segmente sunt afectate de subfinanţare..
„Ca specialişti din ambulatoriul de specialitate, este un lucru extrem de îngrijorător, din punctul nostru de vedere, pentru ca au crescut foarte mult cheltuielile încă de anul acesta. Anul viitor ne aşteptăm la creşteri şi mai mari, la materiale sanitare, la alte aparate, consumabile pe care le folosim zi de zi în cabinetele de specialitate, vor creşte preţurile, ne aşteptăm undeva între 15 şi 30%. Cheltuielile cu utilităţile şi cu chiria, nouă ne-au crescut între 30 şi 40% începând cu 1 ianuarie. Deci ne aşteptăm la un an foarte greu”, afirmă medicul Alina Ciocoiu.
”În condiţiile în care Casa nu înţelege că subfinanţarea cronică în care a păstrat Ambulatoriul de specialitate timp de un an jumate, nu ne vom putea permite să ne păstrăm cabinetele în aceeaşi formulă pe care o avem astăzi”, adaugă Ciocoiu.
Ar putea pacienţii să fie nevoiţi să-şi achite consultaţiile la un moment dat?
”Să ştiţi că mulţi dintre colegi au grija acestor pacienţi, marea lor majoritate fiind pacienţi cronici, eventual chiar în vârstă, se gândesc foarte bine în ce măsură să mai poată păstra acest angajament cu Casa ca să le ofere pacienţilor acele gratuităţi de care ei au mare nevoie. Dar pe de altă parte onoratul nostru Guvern trecut, Ciolacu 1, a statutat faptul că nu poate să existe coplată înainte de 2027. Este prinsă într-o ordonanţă această prevedere, ceea ce iarăşi este foarte rău, pentru că dacă ar fi putut permite acea coplată de 50, 70 de lei ar fi fost lucrurile cu totul altfel.
În condiţiile în care Colegiul Medicilor, care este singurul în măsură să poarte negocieri cu Casa vis a vis de aspectele ce ţin de valoarea punctului pe serviciu, de normele prevăzute în contractul cadru, a bătut palma doar pe valoarea punctului pe serviciu de 5 lei doar pe primul trimestru al anului viitor, este un abuz din partea Casei să ne pună în faţă nişte acte adiţionale pentru tot anul 2025”, a declarat Dr. Ciocoiu.
Ce înseamnă Ambulatoriul de Specialitate de fapt pentru pacienţii români. Este vorba despre cabinete unde pot face consultaţiile de specialitate la un preţ mult mai mic pe care Casa îl decontează, faţă de cel decontat în Ambulatoriile Integrate ale spitalelor, în UPU-uri sau în internările de zi, spune Dr. Ciocoiu. Este acel segment care reuşeşte de fapt să degreveze, să scadă presiunea pe spitale şi pe numărul mare de internări. Subfinanţarea cronică a acestui sector supraaglomerează de fapt spitalele care ar trebui să trateze numai cazurile care ar trebui să ajungă aici.
„Ambulatoriul de Specialitate reprezintă suma cabinetelor medicilor de specialitate care lucrează în afara sistemului de stat, adică nu are de-a face cu ambulatoriul integrat al spitalelor sau cu policlinicile spitalelor. Noi, medicii din Ambulatoriu, suntem organizaţi sub formă de CMI-uri, de SRL-uri medicale, de societăţi medicale care cuprind mai multe cabinete şi care, din decontul de la Casă, rămânem cu undeva între 30 şi 40%, 40% s-ar putea să fie mult, rămânem cu foarte puţin după ce plătim toate cheltuielile cu funcţionarea cabinetelor.
Dintr-o consultaţie de 50 de lei, cât primim azi, banii rămaşi după scăderea tuturor cheltuielilor sunt undeva în jur de 20 de lei pe consultaţie, foarte puţin, de la anul o să rămânem cu şi mai puţin dacă nu se va mări punctul.
E vorba de un număr între 3 milioane şi 3 milioane şi jumătate pe an consultaţii asigurate în Ambulatoriul de Specialitate, este o cifră. Dacă merg în Ambulatoriile Integrate ale spitalelor sau la UPU sau chiar şi la internări de zi, statul plăteşte cu mult mai mult aceste consultaţii. Gândiţi-vă că pentru un pacient cronic care vine într-un cabinet de specialitate statul cheltuie cu el 50 de lei, vorbesc de o medie a consultaţiei. În cazul în care are nevoie de efectuarea unor manevre şi acelea nu costă mulţi bani, cred că cu tot cu una sau două manevre ajunge poate la 120 de lei. 120 de lei pe care le deconteaza Casa versus o spitalizare de zi, de exemplu, care costă de la 1000 de lei în sus”, a spus secretarul general al APMA.
Cum sunt folosiţi banii în sistem. În loc să fie întărită, asistenţa medicală primară este de fapt subfinanţată, cu toate că dezideratul autorităţilor din sănătate este acela de a pune accent pe acest segment, tocmai pentru a degreva spitalele.
„Managerierea banilor la nivelul Casei ar trebui mult mai judicios făcută pentru că dacă ne referim la acel plan pentru sănătate pe care România şi-a luat angajamentul că o să-l implementeze până în 2027 cred, acolo erau prevăzute foarte clar finanţări mult mai serioase în ceea ce priveşte medicina de familie şi Ambulatoriul de specialitate ca să poată să scadă numărul internărilor. Să rămână spitalele doar pentru cazurile care nu pot fi rezolvate în Ambulatoriul de Specialitate. Pe asta s-a mers în toată Europa, numai noi suntem în urmă cu 15 ani.
Va fi foarte greu pentru orice pacient să scoată bani din buzunar chiar dacă, să spunem, vor fi colegi care poate vor lăsa preţul consultaţiei la 100 de lei, ar strica piaţa. În privat, dacă mergi, în jur de 300, 400 este un preţ mediu.
Nemaiavând contract cu Casa, mulţi dintre colegii mei care sunt mai în vârstă, eu am 55 de ani, suntem destui de vârsta asta care ne gândim foarte serios în ce măsură vom mai continua contractul cu Casa, avem totuşi o vârstă, experienţă, pacienţi, poate că nu ne va merge foarte pe roz, dar măcar nu o să mai stăm să facem prostituţie intelectuală cu Casa, pe bune, eu aşa îi spun, e un cuvânt tare, dar cam ăsta e adevărul. Sunt mulţi tineri care se gândesc să plece afară pentru că afară statutul medicului este foarte bine reglementat, acolo orice pacient te priveşte cu respect şi eşti plătit pe măsura pregătirii şi a responsabilităţii pe care o ai. Iar ceilalţi care din diferite motive nu se gândesc să plece afară se vor duce la reţele, reţele care abia aşteaptă să absoarbă puţinii medici care mai sunt în România”, a precizat pentru News.ro Alina Ciocoiu, medic pediatru şi secretar general al Asociaţiei Profesionale a Medicilor din Ambulator.
Conf. Univ. Dr. Marius Ungureanu, director - Departamentul de Sănătate Publică, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, a vorbit despre plafonarea valorii decontate pentru serviciile medicale pentru tot anul 2025, plafonare cuprinsă în Ordonanţa austerităţii adoptată luni de Guvern. Expertul în sănătate publică a atras atenţia asupra discrepanţei dintre obiectivele programului de Guvernare pentru sistemul de sănătate şi prevederile cuprinse în Ordonanţa trenuleţ la capitolul sănătate. Este vorba despre măsuri care se bat cap în cap, spune Dr. Ungureanu.
„Văd o disonanţă între, pe de o parte, programul de Guvernare şi pe de altă parte, prevederile acestei Ordonanţe aşa-numită trenuleţ, în domeniul sănătăţii. Vedem prevederile legate de îngheţarea valorii punctului pentru servicii, dar, pe de altă parte, dacă ne uităm în programul de guvernare, la secţiunea dedicată sănătăţii vedem o serie de obiective care vizează tocmai consolidarea asistenţei primare şi ambulatorii. Ori cele două măsuri se bat cap în cap. Nu putem să ne propunem ca obiectiv consolidarea asistenţei primare şi ambulatorii pe de o parte, iar în acelaşi timp să afectăm finanţarea corespunzătoare a acesteia, în mod negativ”, a spus Dr. Ungureanu.
Subfinanţare pentru Ambulatoriul de Specialitate şi Medicina de Familie în contextul în care un raport oficial al Comisiei Europene indică faptul că tocmai acest tip de asistenţă trebuie susţinut mai mult.
„Pe de altă parte, nu au trecut decât câteva săptămâni de la lansarea raportului Health at a Glance al OECD, acolo unde am văzut câteva probleme sistemice ale sistemului de sănătate din România: povara foarte mare a deceselor prevenibile, tratabile, şi aşa mai departe care se leagă de asemenea de o bună funcţionare a sistemului de asistenţă medicală primară şi ambulatorie. Aşadar avem toate argumentele să vedem că ar trebui să investim în plus în sistemul de asistenţă medicală primară şi ambulatorie, dar această ordonanţă loveşte în exact aceste două domenii.
Un lucru care consider că este binevenit în acel capitol 18, şi de altfel ca şi principiu de bază în această ordonanţă trenuleţ, este referitor la eficientizare. Consider că este loc de multă eficientizare în întreg aparatul bugetar, dar şi în sistemul de sănătate, în artcolul 18 se menţionează că până la finalul lunii iunie 2025 Ministerul şi CNAS vor trebui să vină cu un set de măsuri de eficientizare”, a precizat Dr. Ungureanu.
Măsuri de eficientizare a sistemului până la 1 iunie 2025. Dr. Ungureanu spune că ar fi fost timp suficient ca acestea să fie implementate deja până acum, mai ales că rapoartele oficiale arată de mai mulţi ani problemele din sistem care ar fi trebuit remediate. „Din punctul meu de vedere, e o curiozitate să vedem cum vom face să avem servicii mai bune la costuri mai mici”
„Întrebarea mea este însă următoarea: Pe ce analize ne vom baza pentru această eficientizare, pentru că vedem destul de multă ineficienţă, vedem că există servicii care nu sunt accesate corespunzător din multiple motive, fie pentru că populaţia nu cunoaşte că acele servicii sunt disponibile sau ele chiar nu sunt disponibile din motive legate de finanţare, resurse umane şi aşa mai departe. M-aş fi aşteptat să văd mai multă substanţă în fundamenarea acestor măsuri pentru că, să fim serioşi, rapoartele Comisiei Europene şi ale OECD nu sunt de ieri, de azi, sunt de cel puţin 6-7 ani de zile, ar fi fost timp suficient ca atât Minsterul Sănătăţii, cât şi CNAS să aibă o serie de principii de eficientizare şi poate că le au dar cel puţin nu le vedem menţionate în această Ordonanţă şi nu în ultimul rând aş atrage atenţia asupra unui alt aspect din această ordonanţă: prevederea referitoarea la domeniul sănătăţii, acel articol 18 menţionează că se urmăresc un set de măsuri care urmăresc să eficientizeze şi să reducă cheltuielile, dar în acelaşi timp să crească calitatea serviciilor medicale. Din punctul meu de vedere, e o curiozitate să vedem cum vom face să avem servicii mai bune la costuri mai mici. Nu zic că nu este posibil dar cred că este nevoie de mai multă substanţă şi de mai multă muncă pentru a fundamenta acele măsuri pornind de la situaţia actuală în aşa fel încât să vedem sistemul de sănătate funcţionând mai bine, să nu mai avem pacienţi care aşteaptă mult mai mult decât ar trebui să aştepte sau să întârzie prezentarea la medic sau să avem acel nivel de nevoi nesatisfăcute de sănătate de care ştim din rapoartele Comisiei Europene că în România sunt de cel puţin două ori mai mari decât media la nivel european”, a explicat pentru News.ro Dr. Marius Ungureanu, director - Departamentul de Sănătate Publică, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.
Info Plus
Ordonanţa austerităţii adoptată pe 30 decembrie în Guvern plafonează valoarea decontată pentru serviciile medicale. Astfel, în anul 2025, valorile garantate ale punctelor pentru acordarea serviciilor medicale în asistenţa medicală primară, asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice şi respectiv suma orientativă/medic specialist în asistenţa medicală stomatologică vor rămâne la nivelul valabil în trimestrul IV al anului 2024. Concret, acest lucru înseamnă că valoarea, care constituie baza calculării sumelor care se cuvin cabinetelor de medicină de familie pentru serviciile efectuate în relaţiile contractuale cu casele de asigurări de sănătate este de 8 lei, pentru punctul pe serviciu, sumă valabilă în trimestrul IV al acestui an. Pentru cabinetele din ambulatoriul de specialitate aflate în contract cu casele de asigurări, valoarea este de 5 lei pentru punctul pe serviciu, sumă valabilă pentru aceeaşi perioadă a anului 2024. Pentru medicina dentară, în trimestrul IV al acestui an, s-a menţinut valoarea sumei orientative/medic specialist/lună la acelaşi nivel ca în primele trei trimestre ale anului, respectiv 6000 de lei pe lună.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
