Numărul de grădiniţe publice din România a scăzut cu 17% în ultimii 30 de ani

Numărul de grădiniţe publice din România a scăzut cu 17% în ultimii 30 de ani conform unui comunicat al Fundaţiei Friedrich Ebert România. În 2023, în regiunea Bucureşti-Ilfov funcţionau un total de 558 de unităţi de învăţământ preşcolar - cu sau fără statut juridic de “grădiniţe” - din care doar 309 erau publice, comparativ cu 349 de grădiniţe, toate publice, în 1990.

”În 2023 în România existau un total de 10.485 de unităţi de învăţământ preşcolar (cu sau fără statut juridic de “grădiniţe”), comparativ cu 12.529 de grădiniţe în 1990, adică o reducere de 16% în 30 de ani”, a transmis sursa citată.

Dintre cele 10.438 de unităţi de învăţământ preşcolar din România din 2023, 9.859 erau publice, adică 94%. Însă la nivel urban, poate fi remarcată o creştere a numărului grădiniţelor private.

”De exemplu, tot în 2023, în regiunea Bucureşti-Ilfov funcţionau un total de 558 de unităţi de învăţământ preşcolar (cu sau fără statut juridic de “grădiniţe”), din care doar 55% erau publice (309) iar restul de 45% (249) erau private, comparativ cu 349 de grădiniţe, toate publice în 1990”, pecizează fundaţia într-un comunicat.

În 2023, 60% din toţi copiii între 3-6 ani sunt înscrişi în învăţământul preşcolar. Acest procent a crescut din 1990 când era 54%. Numărul de cadre didactice din preşcolar a rămas aproape constant din 1990 încoace.

”Numeroase studii de specialitate arată importanţa crucială a educaţiei timpurii: dincolo de abilităţile sociale, cognitive şi emoţionale dobândite în timpul educaţiei preşcolare, în rândul copiilor care au urmat învăţământul preşcolar se constată niveluri mai înalte de succes educaţional, angajare şi competenţe sociale pe durata întregii vieţi. În România este nevoie urgentă de o politică publică dedicată învăţământului preşcolar în vederea creşterii numărului de grădiniţe în funcţie de numărul de copii din fiecare regiune. Deşi numărul cadrelor didactice din preşcolar a rămas aproape constant din 1990 încoace (în jur de 37.000), diminuarea unităţilor de învăţământ  preşcolar a dus la o suprasolicitare a acestora. Consecinţele pentru familii sunt costuri mai mari (de ex. înscrierea la grădiniţe private), dar şi imposibilitatea reluării activităţii profesionale de către părinţi, în principal de către mame. Pentru a ţine cont de nevoile părinţilor şi copiilor, aceste politici publice trebuie concepute în parteneriat cu asociaţiile de părinţi şi cu experţi în domeniu”, menţionează Fundaţia Friedrich Ebert România.                                                                                                                   

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.