Reprezentanţii Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse a transmis, vineri, că România este printre primele ţări care a trimis Comisiei Europene Raportul bienal pentru implementarea Garanţiei pentru Copii. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţiei (ANPDCA), aflată în subordinea ministerului, este responsabilă pentru elaborarea Planului de Acţiune pentru punerea în aplicare a Garanţiei pentru Copii, în calitate de autoritate centrală naţională care gestionează domeniului protecţiei şi promovării drepturilor copilului.
Conform comunicatului de presă al Ministerului Familiei, Raportul bienal pentru implementarea Garanţiei pentru Copii, un document tehnic care avea termen de la Comisia Europeană pe 15 martie 2024 şi care detaliază eforturile României de a asigura drepturile fundamentale ale copiilor şi de a combate sărăcia şi excluziunea socială în rândul acestei categorii vulnerabile, a fost transmis de către ţara noastră înainte de termen. Raportul evidenţiază o serie de măsuri şi politici publice esenţiale concepute pentru a asigura protecţia şi promovarea drepturilor copiilor, în special a celor din categorii vulnerabile. Cele mai importante dintre acestea includ:
„1. Adoptarea unui cadru strategic naţional: angajamentul României faţă de combaterea sărăciei şi a inegalităţilor este subliniat prin adoptarea unui cadru strategic naţional. Unul dintre obiectivele asumate este reducerea numărului de copii afectaţi de sărăcie şi excluziune socială cu cel puţin 500.000 până în 2030, contribuind astfel la obiectivul european de a reduce numărul copiilor afectaţi de acest fenomen cu 5 milioane.
2. Strategii naţionale dedicate: strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului (2023-2027) şi strategia naţională pentru incluziunea socială şi reducerea sărăciei (2022-2027) vizează reducerea sărăciei şi excluziunii sociale cu 500.000 de copii până la sfârşitul anului 2027, faţă de valoarea de referinţă din 2019.
3. Dezvoltarea de servicii de educaţie timpurie: implementarea acestei măsuri implică construirea şi dotarea a 110 creşe noi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu un buget aproximativ de 230 milioane de euro, suplimentat ulterior la aproximativ 299 milioane de euro pentru a acoperi şi supracontractarea.
4. Dezvoltarea unui sistem de prevenţie: în cadrul Componentei 13 - Investiţia 1 din cadrul PNRR, Ministerul Familiei Tineretului şi Egalităţii de Şanse finanţează construcţia şi funcţionarea pe un an a 150 centre de zi, valoarea finală a investiţiei fiind de 50.000.000 euro. În urma primului apel de au fost încheiate 92 de contracte de finanţare.
5. Măsuri de reformă bugetară şi legislativă: reformele includ creşterea investiţiilor în servicii sociale şi asistenţă, cum ar fi aplicarea Legii nr. 156/2023 pentru prevenirea separării copilului de familie, cu un buget implicând finanţare de la bugetul de stat în proporţie de 50% din necesarul de fonduri pentru funcţionarea centrelor de zi.
6. Programul „A Doua Şansă”: acest program oferă oportunităţi educaţionale pentru persoanele care nu au finalizat ciclurile de învăţământ primar şi gimnazial, însă raportul nu specifică bugetul alocat direct pentru această iniţiativă.
7. Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educaţie (MATE): MATE contribuie la prevenirea abandonului şcolar. Peste 50.000 de participanţi din aproape 7.000 de instituţii au participat la cursuri de formare până la sfârşitul lunii septembrie 2023, însă bugetul specific nu este detaliat în raport.
8. Programul Incluziune şi Demnitate Socială (PIDS): cu o serie de măsuri integrate pentru a reduce sărăcia şi a sprijini grupurile vulnerabile, PIDS se aliniază la principiile Pilonului european privind drepturile sociale, cu o alocare financiară de 2.884.632 euro pentru prima etapă şi 31.065.263 euro pentru a treia etapă, indicând o abordare ambiţioasă pentru sprijinirea comunităţilor locale.
9. Programul „Masă sănătoasă”: mai mult de 450.000 de copii vor primi un pachet alimentar sau vor avea acces la o masă caldă. 1223 de şcoli sunt aprobate pentru a beneficia de programul Masă Sănătoasă, începând cu anul 2024, iar 458.833 de elevi din aceste şcoli vor beneficia de program”.
Valoarea apelurilor destinate Garanţiei, lansate până în prezent, se ridică la 267.179.947 euro, (finanţate din FSE+), 51.392.159,35 euro contribuţie naţională, mai spune sursa citată.
Aproape toate apelurile majore de proiecte, aferente perioadei de programare 2021-2027, au început să fie lansate abia la sfârşitul anului 2023, fiind de aşteptat ca ritmul acestora să fie intensificat pe parcursul anului 2024, astfel încât, în anii următori să fie vizibile în mod cuantificabil primele rezultate ale măsurilor finanţate din fondurile europene alocate României pentru perioada de programare 2021-2027.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
