Şapte milioane de români suferă de diverse forme ale bolilor cardiovasculare, în timp ce un român face infarct miocardic la fiecare 30 de minute, iar aceste afecţiuni ar putea fi evitate dacă prevenţia nu ar mai fi "frecvent banalizată" prin mesaje promoţionale şi considerată prea simplă pentru a fi eficientă, potrivit medicilor Dragoş Vinereanu, prorector al Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti şi Dan Gaiţă.
"Cardiologia preventivă este cea mai simplă şi mai modernă cale de a reduce impactul devastator al complicaţiilor aterosclerotice. Adeseori, preocupaţi de efortul de a trata bolile cardiovasculare, ne amăgim că paleaţia este forma cea mai elevată a terapiei, uitând sau ignorând prevenţia. De ce? Pentru că e desprinsă din manualele lui Herodot şi pare prea veche pentru a fi utilă. Pentru că este frecvent banalizată de mesaje promoţionale şi pare prea simplă pentru a fi eficientă. Pentru că este prezentată ca un panaceu la îndemâna noastră şi pare prea perfectă pentru a fi reală", au explicat specialişti la dezbaterile din cadrul proiectului "Alege să fii sănătos!”, care a continuat luni cu tema "Prevenţia cardiovasculară - a venit timpul să acţionăm!".
Potrivit acestora, în pofida ghidurilor medicale marcate de dovezi covârşitoare, realitatea implementării măsurilor preventive este descurajatoare. Astfel, proiectul Societăţii Europene de Cardiologie (EuroAspire) a evidenţiat recent ineficienţa atingerii ţintelor terapeutice la pacienţii cu boli cardiovasculare, în condiţiile în care doar în statele Uniunii Europene mor anual 1,9 milioane de oameni din cauza aterosclerozei.
Medicii spun că prevenţia bolilor cardiovasculare reprezintă astăzi principalul mijloc de reducere a ratei de apariţie a manifestărilor şi complicaţiilor acestor boli, motiv pentru care este unul dintre obiectivele centrale ale Societăţii Române de Cardiologie.
Conform acestora, există o strategie de depistare (“screening”) a pacienţilor cu risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, aşa-zisa prevenţie primară, precum şi prevenţia secundară, de prevenire a complicaţiilor şi a recurenţelor bolilor cardiovasculare. Numeroase studii ştiinţifice susţin eficienţa intervenţiilor de schimbare a stilului de viaţă (în principal oprirea fumatului, dieta echilibrată şi creşterea nivelului de activitate fizică), alături de tratamentul corect al hipertensiunii arteriale şi diabetului zaharat. Toate aceste măsuri reduc riscul dezvoltării acestor afecţiuni şi, de asemenea, reduc morbiditatea şi mortalitatea la cei cu boli cardiovasculare.
Recomandări privind aplicarea măsurilor de prevenţie cardiovasculară au fost făcute de către diferite foruri naţionale şi internaţionale încă de la începutul anilor 1990, iar Societatea Europeană de Cardiologie a conceput primul ghid european de prevenţie cardiovasculară în anul 1994, revizuit la 4-5 ani, ultima dată în 2016. Ghidul stabileşte recomandări importante în domeniul prevenţiei cardiovasculare, printre care necesitatea existenţei datelor privind starea de sănătate cardiovasculară, furnizate de către medicina primară, accentul important care trebuie pus pe optimizarea stilului de viaţă, necesitatea abordării riscului cardiovascular la persoanele tinere şi evaluarea aterosclerozei din stadiile fără simptome.
În aceste condiţii, implementarea în România a unui program de prevenţie a bolilor cardiovasculare, care să promoveze “screening”-ul la nivelul populaţiei tinere şi a celei cu factori de risc, reprezintă un deziderat major, spun medicii români.
Potrivit unui raport al European Heart Network, bolile cardiovasculare, cu referire aproape exclusivă la ateroscleroză, reprezintă în continuare principala cauză de deces, în România nivelul depăşind 60%. La fiecare 30 de minute, un român face infarct miocardic, iar unul din trei români suferă de hipertensiune arterială.
"Preventia este extrem de importantă pentru că poate reduce rata deceselor cauzate de bolile cardiovasculare cu 80% şi a cancerului cu 70%. Avem semnale în ultimii ani că românii încep sa fie constienţi de utilitatea preventiei. Conform studiului naţional efectuat de Fundaţia Română a Inimii, peste jumătate dintre ei cunosc beneficiile unei alimentaţii sănătoase şi ale miscării fizice zilnice. În privinta efectelor nocive ale fumatului, ponderea celor informaţi este şi mai ridicată, aproape trei sferturi din populaţie declarând că are cunoştinţă de aceasta. Dar simpla cunoaştere a problemei nu este suficientă – alegerea soluţiei corecte este esenţa problemei", mai spun medicii cardiologi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
