Lucrările la Secţia ATI a Spitalului de Arşi din Capitală, închisă în iulie 2016, sunt aproape gata, iar secţia ar urma să fie redeschisă, însă clădirea este contaminată în continuare pentru că nu a fost făcută nicio dezinfecţie a pereţilor, fiind pus rigips peste cărămida care nu a fost curăţată şi decontaminată, scrie Gazeta Sporturilor, care prezintă rezultatul unor analize de laborator făcute în toamnă, acestea arătând că în pereţi există în continuare bacterii şi ciuperci.
”Bacteriile şi ciupercile au rămas neatinse şi aşteaptă să taie panglica împreună cu autorităţile. Publicul are dreptul să ştie acest lucru: conducerea spitalului şi Primăria Sectorului 1 au făcut renovarea fără să ia în calcul ce e în pereţi. Infecţiile nosocomiale vor reveni rapid”, a declarat pentru GSP un medic de la Spitalul de Arşi.
Jurnaliştii de la GSP au stat de vorbă şi cu muncitorii care au făcut lucrările, aceştia susţinând că nu le-a spus nimeni că trebuie să decontamineze pereţii.
GSP prezintă şi buletine ale unor analize făcute în două laboratoare, în octombrie 2016, înainte să se închidă cu rigips pereţii. Testele de sanitaţie au fost făcute din probe de pe cărămizi, din instalaţia de apă şi din instalaţia de aer condiţionat şi arată că din toate zonele de prelevare pe mediile de cultură s-au dezvoltat fungi.
De asemenea, în cărămida de la ATI ar fi prezente mai multe bacterii, unele dintre ele regăsindu-se în cele 13 dosare medicale ale pacienţilor din Colectiv care au fost internaţi la Spitalul de Arşi şi au murit.
Sursele GSP spun că ”al doilea laborator, specializat în identificare cultură microbiană prin spectrometrie de masă a arătat că în toate zonele de testare a fost identificată ciuperca Fusarium moniliforme, care este una din cele mai periculoase, alături de Aspergillus, şi una din cele mai rezistente la antibiotice”.
Contactată de GSP, Primăria Sectorului 1, care administrează Secţia ATI a Spitalului de Arşi, a transmis lista lucrărilor care au fost făcute şi care includ operaţiuni precum dezafectare, desfacere, rostuirea zidăriei după decopertare, armarea zidăriilor, montare panouri din gips-carton, nefiind făcută nicio referire la decontaminare sau dezinfecţie.
Întrebaţi dacă a existat un control microbiologic în timpul lucrărilor, reprezentanţii Primăriei Sector 1 au arătat că "în data de 22 august 2016 laboratorul Spitalului de Arşi a recoltat probe microbiologice pentru control intern din pereţii secţiei ATI, iar tezultatele testelor de sanitaţie au fost conforme microbiologic, motiv pentru care nu s-au mai recoltat ulterior pentru analiză probe microbiologice".
Potrivit GSP, lucrările sunt terminate în proporţie de 95%, iar costul acestora se ridică la aproape 5 milioane de lei, mai mult faţă de costurile estimate de autorităţi.
Inspecţia Sanitară a dispus, în 14 iulie 2016, suspendarea activităţii în secţia ATI a Spitalului de Arşi din Capitală, iar lucrările au început în luna septembrie şi au fost finaţate de Primăria Sectorului 1. Ministerul Sănătăţii preciza atunci că măsurile pe care trebuie să le ia spitalul sunt: igienizarea totală a secţiei ATI, montarea de plase la geamuri acolo unde este nevoie şi remedierea instalaţiei de climatizare.
Măsurile au fost luate după ce Gazeta Sporturilor a publicat mai multe materiale care au vizat Spitalul de Arşi. Într-unul dintre ele a fost vorba despre o femeie de 68 de ani care a murit la câteva zile după ce i s-a administrat o transfuzie cu altă grupă de sânge, iar în alt caz, un bărbat de 77 de ani, cu arsuri, a murit la câteva zile după ce medicul anestezist Camelia Roiu din acest spital i-a filmat larvele din zona urechilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
